Acest articol este o continuare la Ucigaşii din hipermarketuri. Nu mi se păruse complet şi i-am cerut Lăcrămioarei o continuare în care să prezinte alternativele pe care le avem pentru o viaţă sănătoasă. Creşterea demografică din ultimele decenii a impus adoptarea în agricultură a unor metode prin care se obţin producţii mai mari iar în asemenea condiţii cantitatea şi aspectul devin mai importante decât calitatea. Prin modificarea genetică a plantelor, prin utilizarea fertilizanţilor şi pesticidelor, a stimulatorilor, regulatorilor de creştere şi îngrăşămintelor chimice se urmăreşte obţinerea unor recolte mai bogate şi plante care să rodească de mai multe ori pe an. Chimizarea agriculturii şi a industriei alimentare nu reprezintă un progres şi în privinţa calităţii nutritive a alimentelor, toate acestea având repercusiuni asupra mediului dar şi asupra stării de sănătate a populaţiei. Una dintre cele mai cumplite maladii şi tot mai frecvent întîlnită în ultimii ani este cancerul iar printre factorii favorizanţi se numără şi alimentaţia necorespunzătoare. Potrivit statisticilor Ministerului Sănătăţii în anul 2000 au fost înregistrate aproximativ 44000 de cazuri noi iar în 2003 numărul pacienţilor diagnosticaţi având cancer a depaşit 58000. La sfârşitul anului 2005 în România erau înregistraţi 355000 de bolnavi din care 4500 erau copii cu vârsta până în 14 ani. În 2008 medicii de familie au contribuit la diagnosticarea şi urmărirea a 60557 de pacienţi cu tumori şi se estimează că în 2011 numărul cazurilor diagnosticate cu tumori maligne va ajunge la 68000, cancerul devenind principala cauză de deces, detronând bolile cardiovasculare. Cele mai frecvente localizări sunt la nivelul tubului digestiv (stomac, colon, rect, sigmoid)- numărul cazurilor ocupând un loc fruntaş, urmând apoi cancerele pulmonare, ale glandei mamare, colului uterin şi prostatei.
Vestea cea bună este că agricultura ecologică începe să ia amploare în România, ţara noastră dispunând de resurse adecvate pentru dezvoltarea acesteia. Peste 60% din suprafaţa agricolă a ţării nu a fost poluată de îngrăşăminte chimice şi pesticide de peste 15 ani iar suprafeţele cultivate prin culturi ecologice cresc de la an la an. Dar până când raioanele cu produse BIO sau ecologice vor împânzi toate magazinele şi hipermarketurile ce alternative ar fi?
De ce să optaţi pentru fructele şi legumele din import când pe cele autohtone cultivate de ţăranii noştri le găsiţi în pieţe din belşug? Merele româneşti, chiar dacă sunt mai mici, cu pete sau viermănoase sunt mai aromate şi mai savuroase iar viermii sunt o certitudine că nu au fost stropite cu pesticide. Nu consumaţi sucuri sintetice din comerţ, mai bine le preparaţi acasă din fructe şi legume proaspete. Alegeţi produsele lactate tradiţionale româneşi – caş de oaie, telemea, urdă, brânză de vaci sau de burduf şi nu optaţi pentru sutele de sortimente de brânzeturi fabricate de cunoscutele companii multinaţionale chiar dacă sunt mai arătoase şi mai frumos ambalate. Citiţi întotdeauna ingredientele de pe ambalaj. Eviataţi-le pe cele ce conţin mulţi aditivi. Reduceţi consumul de carne. Nutriţioniştii recomandă 150-200 g de carne la 2-3 zile. Înlocuiţi mezelurile din sandwichuri prin caş, ou, carne de pui sau peşte. Nu oferiţi copiilor bomboane şi jeleuri colorate. Limitaţi consumul de zahăr rafinat şi obişnuiţi-vă să consumaţi cât mai puţine alimente procesate.
Având în vedere că peste 2/3 din cazuri sunt favorizate de alimentaţia nesănătoasă, un prim pas în prevenirea cancerului ar fi adoptarea unui regim de viaţă echilibrat.

LĂCRĂMIOARA CĂTINEAN