Hdoi papuşi

Cristian Bodnarescu — Tue, 05 Jan 2010 01:45:25 +0000

Ţâganu, la miez de noapte vrea să facă ‘şto de ţâgancă:

- Fa, ţâganco, şi-i niegru, mic, stă sub pat şâ-ncepi cu h?

- Nu ştiu ăi ţâgani, zâ-i.

- Hhhun papuc!

Ţiganca, supărată, vrea să i-o întoarcă:

- Ţâgani, şi-s mişi, negri, stau sub pat şâ-nciep tot cu h?

- No ştiu fă, ia zâ-i!

- Hhdoi papuşi.

Ancearul

Cristian Bodnarescu — Sun, 03 Jan 2010 03:42:40 +0000

În rubrica întemeiată de Sorin Alexandru Şontea pentru Ziarul Zidul, Restul e vânt… vor apărea poezii ale clasicilor şi contemporanilor.

Am decis pentru ediţia din această săptămână publicarea poeziei lui Aleksandr Puşkin (1799 – 1837), Ancearul.
Ancearul este arborele otrăvitor răspândit în India de est şi arhipelagul Malaiez, în seva lui băştinaşii înmuiau vârfurile săgeţilor.

Aleksandr Sergheevici Puşkin în 1828, la vârsta de 29 ani, a scris poezia având titlul arborelui otrăvit. Stilul romantic al acestei poezii este învăluit de izul simbolismului, aici fiind vorba de simbolul ancearului. Poetul ne duce cu gândul la trecut şi perioada războaielor prinţilor indieni, conturând sacrificiul unui rob care-şi jertfeşte viaţa pentru prinţul său, aducându-i un ram de ancear. În cele ce urmează vă invit a parcurge poezia Ancearul a marelui poet romantic şi clasic, Aleksandr Puşkin:

Ancearul

Într-un pustiu uscat, zgârcit,

Înţelenit şi ars de soare ,

Ancearul stă ca un cumplit

Străjer, stingher în larga zare.

În ceasul rău l-a-nfiripat

Natura stepelor, haină,

Şi cu venin l-a adăpat

Din frunze pân’ la rădăcină.

Şi picuri de otravă curg

Din coajă, când dogoarea-i vie,

Şi se încheagă în amurg

Într-o răşină străvezie.

Nici păsări şi nici tigrul chiar

Să vină-n preajma-i nu încearcă,

Copacul morţii vântul doar

L-atinge şi de boli se-ncarcă.

Din zări un nor de s-a desprins

Şi i-a stropit coroana deasă;

Din ramuri, pe nisipu-ncins

Se scurge-o apă veninoasă.

Un om, chemând un om i-a spus

Spre-ancear să plece-n câmpuri arse,

Şi-acela şi porni supus,

Şi cu otrava-n zori se-ntoarse.

Aduse-un ram cu moarte foi,

Răşina cea ucigătoare,

Şi fruntea-i galbenă şiroi

Era de-o rece, grea sudoare;

Şi bietul rob abia a prins

La cort s-ajungă-n grabă mare,

Şi, mort, stăpânului ne’nvins

I se întinse la picioare.

Iar prinţu-şi unse cu venin

Săgeţile-ascuţite bine,

Şi moarte răspândi din plin

Cu ele-n ţările vecine.

Cristian Bodnărescu

Fiţi cumpătaţi de sărbători…

Cristian Bodnarescu — Fri, 25 Dec 2009 03:30:38 +0000

Odată cu venirea sărbătorilor de iarnă şi tentaţiile culinare sunt mari iar gospodinele se întrec în prepararea celor mai alese bucate. Preparatele noastre tradiţionale din carne de porc,cârnaţi, răcituri, caltaboşi, slănină, sarmale precum şi multe alte delicatese ce vor fi pe masa de Crăciun sunt greu digerabile iar pentru a evita disconforturile digestive gustaţi din toate, fără excese, fără să vă săturaţi şi nu abuzaţi de grăsimi, dulciuri şi alcool. Mestecaţi bine înainte de a înghiţi, astfel veţi uşura munca stomacului.
Evitaţi combinarea proteinelor cu glucidele. Pentru a se digera proteinele au nevoie de mediu acid şi glucidele de un mediu alcalin iar dacă le amestecaţi sucurile digestive se vor neutraliza unele pe altele. De aceea consumaţi desertul la două, trei ore după masă. Chiar dacă tentaţiile dulci sunt multe, nu neglijaţi fructele şi legumele. În afară de mere este indicat consumul de citrice. Fiind bogate în vitamina C ele contribuie la fortificarea sistemului imunitar ferindu-ne astfel de virozele respiratorii la care ne predispune anotimpul rece. Mai puteţi consuma salate de rădăcinoase: morcov, ţelină, ridiche neagră care pe lângă aportul de substanţe nutritive pe care îl aduc au şi multe fibre iar ridichea neagră are totodată rol în stimularea secreţiei bilei. Nu beţi apă sau sucuri în timpul mesei. Lichidele diluează sucurile gastrice şi astfel digestia va fi mai grea.
Mesele copioase pot genera tulburări digestive uşoare manifestate prin balonări, greaţă, dureri de cap, indispoziţie ce pot fi potolite cu ceai de chimen care are efect carminativ de eliminare a gazelor din stomac înlăturând senzaţia de balonare, ceai de mentă cu acţiune liniştitoare asupra durerilor stomacale calmând şi senzaţia de greaţă dar şi ceaiul de cimbru care calmează colicile şi îmbunătăţeşte digestia. Dacă aceste tulburări sunt mai intense şi nu răspund la medicaţia uzuală – antispastice, antivomitive, antialgice – manifestându-se prin dureri abdominale violente, greaţă, vărsături persistente, ameţeli, dureri în piept, atunci va trebui să vă adresaţi serviciului medical de urgenţă. Acestea sunt semnele unor afecţiuni grave, colică biliară sau pancreatită acută ce reprezintă urgenţe medico-chirurgicale şi pot determina complicaţii severe.
Sărbătorile de iarnă sunt printre cele mai iubite şi aşteptate sărbători. Pentru ca sentimentele frumoase care ne umplu sufletele în aceste zile să nu fie spulberate de surprize neplăcute, să ne păstrăm tradiţiile, inclusiv cele culinare dar să fim cumpătaţi…

LĂCRĂMIOARA CĂTINEAN

Record mondial la poem

Cristian Bodnarescu — Tue, 22 Dec 2009 18:44:15 +0000

Rareori, într-un timp controversat cum este cel pe care-l trăim, într-o lume de tip „fast-food” în care ne consumăm, Romaniei i se dă atenţia dorită şi cuvenită, referindu-ne aici la evenimente culturale născute aici şi menite „a rupe” – în sensul bun – „gura târgului european şi nu numai”.Iată-l însă pe tânărul poet ieşean Cristian Bodnărescu doborând recordul mondial la… poem. Da, aţi citit bine, nu la cel mai lung cârnat, la cea mai mare mămăligă, sau cei mai mulţi Moşi Crăciuni…, nu – la poem, compunând cel mai lung poem romantic din literatura universală, record ce vine, în ordine cronologică, să-l „bată” pe cel deţinut până de curând de poetul Mihai Eminescu prin poemul Luceafărul, omologat la începutul lui 2009 de cea mai prestigioasă organizaţie de recunoaştere a recordurilor mondiale, World Record Academy, Miami.

Poemul Demoniţa reprezintă, pe lângă recordul mondial al poeziei romantice, “o lucrare artistică originală, o penetrare în lumea spiritelor demonice, o tentativă de plecare întru aflarea unui adevăr. În poem se observă influenţa romantismului, însă Fantasticul domină perpetuu”, după cum constată Prof. univ. dr. Teo-Teodor Marsalcovschi.
Poemul a fost lansat la începutul lunii noiembrie, de editura Renaissance din Bucureşti la TVR 1.
La începutul lui 2010 el va putea fi găsit în librării.

Sorin Alexandru Şontea

LUCRURILE

Cristian Bodnarescu — Tue, 22 Dec 2009 18:35:30 +0000

Text publicat în premieră!
Lucrurile, ele mă întorc înapoi… câteodată – probabil îmi spun eu la cincizeci de ani eşti la o jumătate din sau de… Lucrurile înseamnă multe, tot ele mă împing înainte, într-un pas pe care mi-l amintesc uneori, dar când mi-l amintesc vin celelalte lucruri şi mă trag… iar. “Remember when you were young…” De fapt cred doar într-o memorie a stărilor…, nu într-o memorie a oaselor, a gimnasticilor consensuale brrr!, cred într-o memorie a luminii, cum cădea ea în pozele alb-negru, cred într-o amintire globală ce vine după mine, mă urmează şi de multe ori mi-o ia înainte, o umbră ce a avut mereu de pierdut, a fost învinsă, a fost soarta ei să fie aşa, nu cred în expresia “e o umbră a ceea ce a fost cândva”… e o altă lumină, aş spune eu, a celui ce-a fost atunci, sau în altă lumină ce-ţi vine din spate, şi-ţi proiectează umbra în faţă, cum spuneam.
Şi lumina te goneşte… şi amintirea aceea globală, şi fetişurile orare ale unei existenţe departe de premiul Nobel, ca să zic aşa… Şi calci ca la ţăncuş în pătratele propriei tale umbre, propriilor tale amintiri, le sari, le ocoleşti… şotron îi spune, le calci simultan, ai dat în mintea copiilor…în mintea mult mai bine asezonată a copiilor… în fapt, e timpul de a distruge şi acest mit pe invers – cu mintea copiilor… Suntem cel puţin la picioarele copiilor cu felul nostru îngâmfat de-a vedea lucrurile…
Apoi, vin vorbele… n-au umbre, sunt condamnate să n-aibă umbre, să vină şi să plece, inconştiente de cele mai multe ori, dansând pe ceea ce a mai rămas din autostrada scurtă, plină de hopuri şi lipsită de toalete a memoriei, lipsită de semne de mirare, dar compensând cu o mulţime de semne de întrebare… de genul mai ţii minte când…
N-au umbre vorbele, iar cuvintele prea-curvesc liniştite, agaţă mai departe indivizi şi individe lihniţi de-a le poseda, chiar şi în profunda şi în mai că-mi vine să las baltă… impotenţă a acelora, cine mai vine… cine mai ne minte… “Remember when you were young…”
De fapt, cred doar într-o memorie a stărilor, a sunetelor oarbe, surde pentru ceilalţi… a sunetelor diverselor atacuri la baionetă indreptate spre acele timpuri ale mele, timpuri-blitz, mai sus sau mai jos amintite, timpuri lungi, încărcate de virgulele eşecurilor, de cele două puncte ale beţiilor, de ghilimele iubirii, de cratima motivaţiilor… în sfârşit, de puncte – punctele din fiecare rugăciune…
M-auzi, Doamne?

Sorin Alexandru Şontea

Homeopatia – pro şi contra partea 2

Cristian Bodnarescu — Mon, 21 Dec 2009 16:09:22 +0000

În continuare prezint dialogul pe care îl port cu doctorul Mihai Vasile Botez, un practician cu experienţă, atât al mecdicinei clasice, cât şi al celei alternative. Doctorul Mihai Vasile Botez este profesor la Universitatea de Medicină şi Farmaceutică, din Iaşi, predând 5 cursuri. Preşedinte al Academiei de Studii Înalte Iaşi, Mihai Vasile Botez este medic generalist, ginecolog, oncolog şi homeopat. Menţionez că, din cei 100 de pacienţi ai doctorului Botez, pacienţi având cancer, 80 trăiesc de 2 ani de zile şi 20 au murit. În ultimii 5 ani de zile medicul Botez a salvat oamei de ordnul zecilor, având cancer la nivelul metastazei. Medicul oncolog Pîrvulescu, în vârstă de 77 de ani, are cancer în formă de metastază de 5 ani de zile, acesta simţindu-se excelent urmând tratamentul homeopatic al dr. Mihai Botez, chiar făcând sport.
Mihai Vasile Botez: ,,Homeopatia este un fel de medicină. Medicină alternativă îi spunem noi, iar alţii îi spun medicină complementară. Noţiunea de medicină alşternativă se pare că este mai benefică unei înţelegeri corecte. De ce? Pentru că, în cazul homeopatiei, principiul este acela al tratării a ceva prin acelaşi lucru. Mai concret, era cândva o expresie populară: ,,Cui pe cui se scoate.” Spre deosebire de medicina alopatică, adică aşa numita medicină modernă, medicină contemporană, care are principiul tratării a ceva prin ceva opus (dacă un bolnav este hipertensiv, îi administrăm o medicaţie anti hipertensivă, dacă are reumatism, o medicaţie anti reumatismală, ş.a.m.d.), medicina alternativă, denumită homeopatie, reuşeşte, cu mijloace minime, să trateze o paletă, un număr important de afecţiuni într-un mod cât se poate de eficient. De-a lungul timpului, începând cu Haneman, care a fost un mare medic şi descoperitorul, să-i spunem, a homeopatiei, foarte mulţi medici alopaţi şi-au exprimat neâncrederea în medicina homeopatică. Atunci,au existat şi actualmente există alţi medici, alţi nemedici să-i spunem aşa, unii homeopaţi, care nu fac şi medicină în acelaşi timp, ci numai homeopatie. Acest fapt este destul de bizar; dar, chestiunea rezidă şi din faptul că medicii, fiind împotriva homeopatiei, în general, oamenii au căutat şi alte alternative la medicina alopatică, homeopatia fiind realmente eficientă. Ei au ajuns să practice homeopatia, având statutul de nemedici.

-va urma -

acad. Cristian Bodnărescu

Sex

Cristian Bodnarescu — Mon, 21 Dec 2009 16:03:13 +0000

-Abu Dalah Sarafi.
-Sex?
-Four times a week.
-No, no, no….. male or female?
-Male, female…… sometimes camel…

Moartea unui gladiator

Cristian Bodnarescu — Sun, 20 Dec 2009 22:07:40 +0000

Pe data de 16 decembrie 2009 multa lume din spatiu ex-sovietic a aflat o veste trista, din cauza infarctului s-a stins din viata o personalitate de rangul întîi a show bizzului rusesc, un prezentator tele si radio, un mare sportiv, un remarcabil actor, un scriitor, un cintaret, si un om de litera mare, Vladimir Turcinski.
Avea doar 46 de ani, si pare foarte sanatos. Arata perfect. Fiind body-builder, in lumea sportiva era cunoscut ca Dinamit. Asa a fost numit de presa franceza, datorita temperamentului impulsiv. Cariera sportiva lui V. Turcinki a inceput in calitate de luptator de judo si sambo, ajungand la un rang destul de inalt in ierarhia acestor genuri de sport.
La inceputul anilor 90, cind in Rusia si tarile ex-sovietice a aparut un mare interes fata de jocurile sportive din Ligele profesioniste americane, Vladimir si-a manifestat un mare interes fata de fotbalul american. In anul 1991 facand parte din echipa ,,Ursii moscoviti”a castigat primul si ultimul campionat al URSS-ului de fotbal american. Mai tarziu el a jucat si in SUA, facind parte dintr-o echipa semiprofesionala.
La mijlocul anilor 90 a partiipat in renumitul show televizat international ,,Luptele gladiatorilor”, care a avut un success enorm in intreaga lume, care i-a adus faima mondiala, ocupund locul 1 in raiting acestul concurs.
Vladimir Turcinski a luat parte de nenumarate ori la campionate mondiale intre cei mai puternici atleti de pe globul pamantesc, «World’s Strongest Man».
Este detinator al diplomei si a medaliei de aur a clubului international al recordmani-lor Cartii a recordurilor Guiness. Lui ii apartin urmatoarele realizari: a reusit sa urneasca din loc avionul ,,Ruslan ” (260 tone), a ridicat un elefant (3,5 tone), a ridicat de asemenea si o masina cu 12 pasageri , cu mana stanga a tras 100 m un autocar cu un nivel (20 tone).
Din 1999 Turcinski incepe cariera ca prezentator tv, devenind unul din cei mai buni si mai solititati. A coloborat cu unele din cele mai importante posturi de televiziune din Rusia. Din anul 2002 canta in calitate de vocal in trupa rock ,,Guarana”. In 2004 a inceput sa prezinte o emisiune despre jazz si blues la un post de radio. S-a filmat in rolurile principale cat si in cele secundare in mai multe filme. A jucat si pe scena teatrala.
In 2006 a aparut cartea scrisa de Vladimir Turcinski despre filozofie si aspecte practice a modului de viata sanatos.
Intr-un interviu acordat unei reviste, la intrebarea de ce calitati trebuie sa dispuna un barbat adevarat, dl Turcinski a raspuns: ,,Cea mai importanta calitate este responsabilitatea. Cind omul poarta o responsabilitate, sint sigur ca in viata lui totul se va realiza. Barbatul adevarat nu este doar o masa musculara, barbatul adevarat este putenic prin spiritual sau. Inteleg ca este destul de ciudat sa auzi asta de la mine, dar sint ferm convins in ceea ce spun.”
Fiind intrebat despre cele mai importante conceptii si principii de baza ale vietii , a zis: ,, Am multe. Dar cred ca mai bine ar fi sa traiesti o zi ca un tigru decat toata viata ca un magar. Niciodata nu trebuie sa te sperii sa incerci. Multe persone nu-si cunosc posibilitatile de care dispun. Asta se refera la toate sferele de activitate umana. Este vorba de arta, dragoste, sport si multe alte…Omul este permanent incadrat in niste limite dar trebuie sa-si puna in functie toate rezerverle sale. Pur si simplu majoritatea nu doreste sa faca asta. Dar trebuie sa crezi in tine! Ai probleme cu seful? Pleaca si cauta altul… Altfel risti sa ramai in mocirla si sa te transformi intr-un animal”.
Cel mai indragit oras a lui Vladimit Turcinski a fost Roma. Ii placea in mod deosebit colina Palatin care se afla nu departe de Coliseum. Povestea ca atunci cind se afla acolo, linga vechiul stadion, plangea mereu, neintelegand de ce. Simtea ceva neexplicat, o durere sufleteasca. Avea senzatia ca in viata precedent a fost gladiator. Deseori visa ca lupta.
A fost un exemplu pentru multi. Turcinski avea o adevarata armata de admiratori, care il considerau un idol. Era foarte carismatic, sufletist, stralucitor. Dumnezeu sa-l odinneasca in pace!

Liudmila Ialau

Alternative pentru o viaţă sănătoasă

Cristian Bodnarescu — Sun, 20 Dec 2009 19:06:08 +0000

Acest articol este o continuare la Ucigaşii din hipermarketuri. Nu mi se păruse complet şi i-am cerut Lăcrămioarei o continuare în care să prezinte alternativele pe care le avem pentru o viaţă sănătoasă. Creşterea demografică din ultimele decenii a impus adoptarea în agricultură a unor metode prin care se obţin producţii mai mari iar în asemenea condiţii cantitatea şi aspectul devin mai importante decât calitatea. Prin modificarea genetică a plantelor, prin utilizarea fertilizanţilor şi pesticidelor, a stimulatorilor, regulatorilor de creştere şi îngrăşămintelor chimice se urmăreşte obţinerea unor recolte mai bogate şi plante care să rodească de mai multe ori pe an. Chimizarea agriculturii şi a industriei alimentare nu reprezintă un progres şi în privinţa calităţii nutritive a alimentelor, toate acestea având repercusiuni asupra mediului dar şi asupra stării de sănătate a populaţiei. Una dintre cele mai cumplite maladii şi tot mai frecvent întîlnită în ultimii ani este cancerul iar printre factorii favorizanţi se numără şi alimentaţia necorespunzătoare. Potrivit statisticilor Ministerului Sănătăţii în anul 2000 au fost înregistrate aproximativ 44000 de cazuri noi iar în 2003 numărul pacienţilor diagnosticaţi având cancer a depaşit 58000. La sfârşitul anului 2005 în România erau înregistraţi 355000 de bolnavi din care 4500 erau copii cu vârsta până în 14 ani. În 2008 medicii de familie au contribuit la diagnosticarea şi urmărirea a 60557 de pacienţi cu tumori şi se estimează că în 2011 numărul cazurilor diagnosticate cu tumori maligne va ajunge la 68000, cancerul devenind principala cauză de deces, detronând bolile cardiovasculare. Cele mai frecvente localizări sunt la nivelul tubului digestiv (stomac, colon, rect, sigmoid)- numărul cazurilor ocupând un loc fruntaş, urmând apoi cancerele pulmonare, ale glandei mamare, colului uterin şi prostatei.
Vestea cea bună este că agricultura ecologică începe să ia amploare în România, ţara noastră dispunând de resurse adecvate pentru dezvoltarea acesteia. Peste 60% din suprafaţa agricolă a ţării nu a fost poluată de îngrăşăminte chimice şi pesticide de peste 15 ani iar suprafeţele cultivate prin culturi ecologice cresc de la an la an. Dar până când raioanele cu produse BIO sau ecologice vor împânzi toate magazinele şi hipermarketurile ce alternative ar fi?
De ce să optaţi pentru fructele şi legumele din import când pe cele autohtone cultivate de ţăranii noştri le găsiţi în pieţe din belşug? Merele româneşti, chiar dacă sunt mai mici, cu pete sau viermănoase sunt mai aromate şi mai savuroase iar viermii sunt o certitudine că nu au fost stropite cu pesticide. Nu consumaţi sucuri sintetice din comerţ, mai bine le preparaţi acasă din fructe şi legume proaspete. Alegeţi produsele lactate tradiţionale româneşi – caş de oaie, telemea, urdă, brânză de vaci sau de burduf şi nu optaţi pentru sutele de sortimente de brânzeturi fabricate de cunoscutele companii multinaţionale chiar dacă sunt mai arătoase şi mai frumos ambalate. Citiţi întotdeauna ingredientele de pe ambalaj. Eviataţi-le pe cele ce conţin mulţi aditivi. Reduceţi consumul de carne. Nutriţioniştii recomandă 150-200 g de carne la 2-3 zile. Înlocuiţi mezelurile din sandwichuri prin caş, ou, carne de pui sau peşte. Nu oferiţi copiilor bomboane şi jeleuri colorate. Limitaţi consumul de zahăr rafinat şi obişnuiţi-vă să consumaţi cât mai puţine alimente procesate.
Având în vedere că peste 2/3 din cazuri sunt favorizate de alimentaţia nesănătoasă, un prim pas în prevenirea cancerului ar fi adoptarea unui regim de viaţă echilibrat.

LĂCRĂMIOARA CĂTINEAN

CARGO- ŞI FOCUL SE APRINDE

Cristian Bodnarescu — Fri, 18 Dec 2009 10:31:00 +0000

CARGO – Ziua vrajitoarelor

Câteva zeci de oameni mai participă în marile oraşe la comemorarea eroilor Revoluţiei din 1989. Din ce în ce mai puţini sunt acei ce-şi mai amintesc… Mişcarea rock hard şi heavy metal a avut un rol semnificativ în revoluţie. Rock-erii sunt cei care o cântă, cei ce s-au întors în ţară după revoluţie, cei care au căzut răpuşi de gloanţe în primele rânduri. Primul mort al revoluţiei este vocalul grupului Interval. Phoenix s-a întors pentru a ţine un concert, CARGO a scos ,,1989”, încă dinainte de acel decembrie fierbinte, iar în cimitire, pe crucile eroilor revoluţiei, scrie: ,,ROCK-ER”. Formaţia ,,Pro Musica” a scos singel-ul ,,Timişoara” pe disc de vinil. Versurile vorbesc prin însemnătatea lor: ,,Noi nu plecăm, noi vrem să fim/ Nu suntem laşi, nu suntem hoţi!/ Chiar dacă ne-mpuşcaţi pe toţi/ Noi nu plecăm, noi nu murim!” A fost multiplicat de firma ,,FEW Records” în Viena şi de ,,MULTIPRES Co” din Timişoara. Pe o faţă discul este înregistrat în limba română iar pe cealaltă faţă, în engleză.
Vă prezint în continuare un interviu luat liderului grupului vechi de 24 de ani, CARGO, Adrian Bărar.

Am fost nişte rebeli care au luptat pentru libertate

Cristian Bodnărescu: Când şi sub ce împrejurări s-a înfiinţat grupul CARGO?
Adrian Bărar: ’85 spre ’86. Eu am avut o trupă care se numea ,,Autostop”, şi adoptam stilul new-wave. La un moment dat, mi-am pus eu în gând să fac o altă trupă, deoarece mi se părea că nu se face o cuminicare cu publicul, cu tot ce ne-nconjoară. Mi-am ales nişte băieţi şi am plecat la drum după un an, dar nu a fost aşa uşor cum o spun eu. Primii ani au fost de căutări chiar şi la CARGO.

Cristian Bodnărescu: Care era componenţa primului tău grup, Autostop?
Adrian Bărar: Eram un trio alcătuit din: Mircea Nedelcu, Mircea Jebelean şi Adrian Bărar. Mircea Nedelcu cânta la ghitară bas şi voce. În prezent, el are mai multe proiecte, cântând la ghitară, clape şi voce în Timişoara. Mircea Jebelean cânta la tobe. El acum este în Austria. Este pasionat de desen, practicând şi sculptura. Al treilea membru eram eu, ghitaristul.

Cristian Bodnărescu: Care a fost componenţa de început CARGO?
Adrian Bărar: Tavi Iepan- ghitară electrică, Carol Bleich- tobe, Tibi Gajdo- bas, Adrian Bărar- voce, Dinel Tolea- clape.

Cristian Bodnărescu: Care este actuala formulă CARGO?
Adrian Bărar: Eu la ghitară, Alin Achim la bas, Cristi Pup la clape, Tavi Pilan la tobe şi Adrian Igrişan Baciu la voce.

Cristian Bodnărescu: Ce stil muzical a marcat începutul grupului CARGO şi ce stil adoptă el în prezent?
Adrian Bărar: Rock hard&heavy, cu etno şi influenţe balcanice. Acesta este stilul care a fost, a rămas şi va rămâne.

Cristian Bodnărescu: Pentru ce luptă CARGO şi ce scop urmăreşte de atâţia ani?
Adrian Bărar: Am fost şi am rămas nişte rebeli ce luptă pentru libertate, incluzând-o pe cea de exprimare, şi pentru tot ceea ce poate îmbunătăţi viaţa.

Cristian Bodnărescu: CARGO a fost prima formaţie care a anticipat revoluţia?
Adrian Bărar: Da. Mai este şi nemulţumirea fiecăruia dintre noi manifestată voalat pe vremea odiosului.

Cristian Bodnărescu: Ce rol a jucat formaţia CARGO în Revoluţia din 1989?
Adrian Bărar: Noi aveam sala de repetiţii peste drum, vis-a-vis de casa lui Laszlo Tokes. Am participat, am fost revoluţionari, fiind rebeli. Nu am cerut însă certificate de revoluţionari. Acum, toată lumea susţine că a fost în balconul Operei. Tot centrul Timişoarei ar trebui să încapă în acel balcon daca cele spuse de oameni s-ar adeveri.

Societatea de azi e deficitară

Cristian Bodnărescu: Ce efecte a avut revoluţia în modificarea socialului? Cum vezi societatea actuală?
Adrian Bărar: Păi nu e bine. Nu e aşa cum trebuie să fie. Pot simţi asta la fel ca orice om.

Cristian Bodnărescu: Totuşi, revoluţia a avut un rol benefic pentru libertate şi mişcarea heavy metal?
Adrian Bărar: Bineânţeles. Noi, în general, îţi spun, am umblat în toată ţara. Lumea vine să plătească bilete, să asculte rock. Nu este mediatizat. Rock-ul are noroc de oameni de calitate, grei, aşa cum eşti tu. Tu eşti printre cei mai importanţi jurnalişti ce promovează rock-ul. Totuşi, nu pe toate posturile vei asculta rock. În schimb, la spectacole e cu totul altceva.

Cristian Bodnărescu: Cum era să fii membru CARGO înainte de ’89 şi cum este să fii în prezent?
Adrian Bărar: Este mai bine în prezent.

Cristian Bodnărescu: Regimul comunist a încercat să vă înnăbuşe?
Adrian Bărar: Da, era promovată prostia colectivă, la fel ca şi acum, în mare parte.

Cristian Bodnărescu: Cum reuşeşti să te menţii liderul şi ghitaristul trupei vreme de 23 de ani de zile?
Adrian Bărar: Eu am făcut trupa de la A la Z. Am participat nu doar cu ghitara, ci cu tot sufletul. Ca ghitarist mi-este uşor, dar ca lider, greu.

Cristian Bodnărescu: Care sunt albumele voastre scoase şi ce impact au avut ele?
Adrian Bărar: Prima producţie a fost înregistrată în Franţa. Este un single pe vinil, ce conţine 2 piese. A fost prima producţie serioasă care a apărut în ţară. A fost înregistrată la Paris, la studioul de rock ,,Melody”.
,,Povestiri din gară” l-a urmat, fiind jumătate înregistra în Franţa, jumătate în România. Albumul a fost scos în mai multe serii, fiind un produs: Electrecord, Est&art şi Mediapro Music.
,,Destin” este numele albumului ce l-a precedat.
Lucrarea făcută împreună cu membrii Coralei religioase de pe lângă Catedrala din Timişoara se numeşte ,,Cântece şi obiceiuri de iarnă”.
,,Ziua vrăjitoarelor” a avut parte de numeroase reeditări.
,,Spiritus Sanctus” a avut parte de un turneu de promovare în 20 de oraşe.
,,CARGO XXII” este ultimul disc scos.

Cristian Bodnărescu: Care este motivul pentru care fostul vocal CARGO, Ovidiu Ioncu, a părăsit formaţia?
Adrian Bărar: Nu i-a plăcut viaţa din România şi a plecat pentru una mai bună, în Australia. Noi nu ne-am certat şi nu am avut probleme de înţelegere. Nu ne-a scris sau telefonat. Nu ştim nimic de el, ce face. Probabil că vom şti mai multe atunci când vom lua legătura cu el. A plecat definitiv.

Cristian Bodnărescu: Îţi este greu să împarţi muzica cu restul ocupaţiilor? Ce hobbyuri ai?
Adrian Bărar: Din muzică trăim. Restul ocupaţiilor nu există. Când avem timp liber încercăm să ne relaxăm cu hobby-urile noastre. Ale mele sunt cam costisitoare… Îmi plac maşinile şi am un Land Rover- Free Lander.

Cristian Bodnărescu: Care este mesajul CARGO?
Adrian Bărar: Mesajul nostru este: ,,Să cânţi aşa cum trăieşti şi să trăieşti aşa cum cânţi.”
Despre CARGO si revoluţia din 1989 ascultaţi mai multe vineri 25 decembrie la emisiunea Eroii rock-ului pe Radio R România, www.radior.eu

academician Cristian Bodnărescu