Vampirul, opera lui Heinich Marschner, este un personaj
romnatic care se hrăneşte cu sânge, un strigoi ori o fantomă.
Serghei Prokofiev (23 aprilie 1891 – 5 martie 1953) este unul din cei mai mari compozitori ruşi care surprinde în operă mitul vampirului.
Porokofiev crează miniaturi instrumentale, simfonii, concerte şi muzică de film. El concertează în mai multe ţări, precum Franţa, Cuba ori Japonia.
Compune inspirat fiind de scriitori precum William Shakespeare ori Tolstoi, dar şi de basmele populare. Astfel iau naştere baletele ,,Romeo şi Julieta’’, ,,Cenuşăreasa’’ ori abordarea motivului din ,,Război şi pace’’.
Filmul ,,Interviu cu un vampir’’ în care joacă actori precum Antonio Banderas, Brad Pitt şi românul Marcel Iureş preia baletul lui Serghei Porokofiev ,,Romeo şi Julieta’’.
Romanul literar ,,Interviu cu un vampir’’ este scris de Anne Rice, fiind primul din seria Cronicile Vampirilor. Este una din cele mai cunosute lucrări artistice de acest gen, împreună cu romanul Dracula a lui Bram Stoker.
Fantoma Dracula beneficiază de numeroase ecranizări, la fel ca şi clasicul de acum Nosferatu.
Sunt Cristian Bodnărescu şi vă aştept sâmbătă 24 aprilie între orele 21 şi 22 la o emisiune de muzică simfonică cu nuanţe de gotic, Vampirism şi Prokofiev la Radio Zidul.
Emisiunea ,,Muzica la Zid’’ face parte din ,,O zi în 3600 de secunde’’ şi este realizată numai pentru Radio Zidul, post ce se recepţionează accesând ziarulzidul.ro sau http://radio-zidul.zapto.org:9000/listen.pls
Echipa Zidul
Etichete:Cristian Bodnarescu, Muzia la zid, O zi in 3600 secunde, Radio Zidul, Serghei Prokofiev, vampir, ziarul zidul
Toate
In 1819, John Polidori scrie romanul “The Vampyre”. Probabil nu este primul pe aceasta tema si cu siguranta, in acea perioada conceptul era deja incetatenit si circula in varii medii. Cu toate acestea, momentul contactului cu publicul larg are lob abia in 1897 odata cu romanul “Dracula” semnat Bram Stocker.
Saisprezece ani mai tarziu, Roberet Vignola scoate filmul “The Vampire”, [rimul film de acest gen. Filmul este inspirat vag de un poem al lui Rudyard Kipling. In 1915 apare “A Fool there was”, inspirat tot de un poem de Kipling.
Dar abia in 1922 publicul va intra in contact cu acest egne de film, prin intermediului clasicului “Nosferatu” semnat F.W. Murnau.
In 1927 Tod Browning scoate “London After Midnight”, film care iarasi se bucura de un succes considerabil pentru perioada respectiva. DIn nefericire filmul a fost distrus in urma unui incendiu, in 1967. In 2002, 45 de minute de film sunt recuperate, dar numai ca fotografii.
In 1931, acelasi Tod Browning a o noua dimensiune personajului vampir in ecranizarea “Dracula”, dupa romanul omonim al lui Bram Stocker. Filmul cunoaste un succes enorm si marcheaza o noua era a genului in cauza, patronata de protagonistul sofisticat si sarmant.
In 1979, regizorul german Werner herzog, reecranizeaza “Nosferatu”.
In 1992, Coppola re-ecanizeaza “Dracula”.
In 2002, regizorul canadian Guy Maddin, scoate “Dracula, pages from a virgin’s diary”, un performance ambitios ce doreste sa recreeze atmosfera filmului mut expresionist.