Teoria sistemelor vagi are la bază structuri fine  ce permit, ca prin intermediul acestora, să se studieze componente dintr-un limbaj imprecis (inclusiv semiologic), dar cu posibilitatea flexibilităţii gândirii umane în aşa fel, încât se pot lua decizii diagnostice şi terapeutice în compensaţie orientându-ne după calculele făcute pentru modele elaborate pe baza sistemelor fuzzy (vagi), în cazul nostru este vorba de simţurile umane, când sunt prezente impresiile da şi/sau (sau/şi) nu definind spre extreme cele două modele de cunoaştere propuse: senzorial sau/şi (şi/sau) extrasenzorial, eventual o combinaţie, cum se întâmplă, când nu este posibil altfel.

Vom recunoaşte astfel:

fg ← 10^{– 8}s (8Bz) inclusiv domeniu alopat de tratament;

fs: 10^-8 … 10^–10s (8Bz – 10Bz)   →   domeniu fitoterapeutic de tratament cât şi homeopatic;

fem  → 10^-17  … 10^–20s (17Bz – 20Bz) un domeniu homeopatic prin excelenţă;

ft  → 10^-23s (23Bz) …→ domeniu extrasenzorial exclusiv – (bio)laser: masaj, psihoterapie, magie etc.

            

 Observaţie:Domeniul (bio)laserterapiei se defineşte între domeniile activităţii celorlalte metode de tratament menţionate mai sus (prin fler, inspiraţie, talent etc.); acelaşi cu acel de diagnostic şi profilaxie, al terapiilor asociate şi al medicinii alopatice/ecologice în general.

Şi în terapie se concep aceleaşi sisteme vagi pentru vindecări senzoriale şi extrasenzoriale, eventual în complementaritate integrală a celor două metode de diagnostic şi tratament. Diagnosticarea prin metodele extrasenzoriale (care presupun metode senzoriale de tratament, excepţional extrasenzoriale şi invers) aparţine medicinii ecologice şi se face prin: relaxare-autorelaxare, masaj terapeutic şi sinergetic, dietoterapie, fitoterapie, psihoterapie, etc.

Medicina alopatică (occidentală) investighează extrasenzorial şi tratează preponderent senzorial, unde laserterapia are un rol decisiv în tratamentul durerilor – boală, ca expresie patologică, echilibrând (info)energetic organismul uman ca un tot unitar – contraria (contraribus) curantur – prin dextrogiritate.

          Medicina ecologică (naturistă) investighează senzorial şi/sau tratează preponderent extrasenzorial, unde (bio)laserul, ca un dispozitiv ILBE echilibrează (bio)infoenergetic corpul fizic şi cel mental – similia (similibus) curantur – prin levogiritate.

          Cunoaşterea înglobează (energo)informaţia şi are eficienţă socială, dacă asigură semnalului analogic şi/sau digital un sens prin intermediul semnificaţiei. Maturizarea continuă a cunoaşterii, ca demers uman depinde de acumularea sensului în principiile fundamentale [Gh. Ştefan, 1991]. Dar sensul nu vine din afară (legea compensaţiei) şi după ce cunoaşterea şi-a definit sistemul propriu, tot de la sens se porneşte (legea excepţiei), atunci aceasta se realizează pentru prima oară în lumea contemporană prin Teoria cunoaşterii senzoriale/extrasenzoriale, când se evidenţiază (senzorial) şi măsurarea limitelor formalului, limite în care se poate acţiona şi în absenţa sensului.

             Pentru a exemplifica, vom proceda la evaluarea printr-o metodă relativ simplă de calcul. Înainte de toate trebuie să ştim că simţurile cele 5, deşi participă aparent egal (teoretic) la cunoaşterea mediului, adică: 20% – văz (o), 20% – auz şi echilibru (a), 20% – miros (m), 20% – gust (l), 20% – tactil (p), totuşi din datele puse la dispoziţie de cercetare cunoaştem (statistic): 89% – prin văz, 4% – prin auz, 3% – prin tact, 2% – prin miros, 1% – prin gust. În acest mod cel puţin medicii efectuează examenul general pe aparate şi sisteme (organismul = un tot unitar) determinând suspiciunea (observaţia de diagnostic), premiza pentru stabilirea ulterioară a diagnosticului pozitiv. Anamneza impune 60% (statistic) din diagnostic uneori suficient pentru deducerea acestuia în totalitate în funcţie de experienţa clinică (tot o modalitate extrasenzorială în ultimă instanţă). Dacă facem produsul între procentul de 20% delimitat de reprezentarea ideală a unui simţ anume şi participarea statistică a acestuia la cunoaşterea clinică (senzorială), atunci vom obţine  evaluări de felul: 89 ^.20; 4 ^.20; 3 ^.20; 2 ^.20; 1 ^.20, adică:  178 ^.10^-3; 8 ^.10^-4; 6 ^.10^-4;  4 ^.10^-4; 2 ^.10^-4. Astfel, domeniul de aplicabilitate se încadrează  în cel alopatic (…→10^-8s = 8Bz), atitudinea terapeutică presupunând prezenţa unei suficiente cantităţi de (info)energie pentru vindecarea prin contraria (contraribus) curantur. Dacă în extem nu se pune diagnosticul senzorial indiferent de cauză (inclusiv prin metode paraclinice şi de laborator: electrocardiogramă, radiografii etc. – metode extrasenzoriale), atunci valoarea domeniului de aplicabilitate se regăseşte peste 10^-23s de exemplu, pentru că 1/0 este nedefinit în domeniul real şi/sau 0/1 este inexistent în acelaşi domeniu, iar atitudinea terapeutică se va realiza în extrasenzorial conform similia (similibus) curantur. Restul diagnosticelor se vor pozitivă [0, 1] în domeniile cuprinse între 8Bz→23Bz printr-un calcul asemănător funcţie modul, cum participă da şi/sau nu la diagnostic prin intermediul celor 5 (cinci) simţuri.

            O altă modalitate de calcul propusă porneşte, ca în cazul frecvenţei unor forme de leucemie de exemplu (pur aleatoriu), când apare o estimare frecvenţial statistică de eveniment: 3^.10^-5. Se poate asocia într-un produs asemănător, când înmulţirea se face cu 10^-4 (domeniu terapeutic alopatic) a valorii statistice cu aceea proprie evenimentului în sine, atunci se va trece spre domeniul conceptual al tratamentului fitoterapeutic şi al celui homeopatic: 10^-4.10^-5 = 10^-9s… adică fs: 10^-8…10^-10s cel alopatic devenind excepţional ca valoare de tratament propus etc. Un mod de gândire pertinent (psihomul) sugestionează terapeutului că medicul cel mai bun este acela care, prin simpla lui prezenţă sau eventual un minim de cuvinte ori manevre diagnostice şi/sau terapeutice induce (info-energetic) starea de linişte fizică şi spirituală (cenestezie) pentru un pacient (client):

Atenţie! Contrar părerii curente, conceptul este materialul esenţial al sufletului, iar acesta nu este doar sfera enigmatică a unei abstracţii oarecum descărnate slujind unei activităţi raţionale dirijate exclusiv de raţiune şi de legile logicii clasice ale noncontradicţiei, identităţii şi terţului exclus, ce constituie motorul lor imobil, este esenţa, s-ar putea spune chiar chintesenţa psihicului, psihicul la cel mai înalt nivel al existenţei energetice umane [Lupaşcu, 1982]

SFÂRŞIT

(TEORIA CUNOAŞTERII   SENZORIALE  ŞI/SAU

EXTRASENZORIALE:  DE LA CUTUME LA LEGILE ÎNTÂMPLĂRII)

Buletinul Medicina Familiei (M.B.)

Themis Art Studios

Tags: Buletinul Medicina Familiei, Cristian Bodnarescu, knowledge, medicina, sensorial, sisteme vagi, ziarulzidul.ro, Ziarul Zidul