Agatha Christie – Un nume sinonim cu bestseller-ul poliţist britanic

Motto:

“Îmi place sa trăiesc. Am fost câteodata sălbatic, disperat, grav

de nefericită, împovărată de tristeţe, dar dincolo de toate acestea

ştiu că a fi pur şi simplu vie este un lucru formidabil.” (Agatha Christie)

 

Scriitoarea britanică Agatha Christie este cunoscută ca „regina incontestabilă a romanului poliţist”. Cu 83 de cărţi publicate şi o avere estimată la sute de milioane de lire sterline, Agatha Christie este după William Shakespeare, cel mai vândut autor al tuturor timpurilor. „Crimă pe terenul de golf” (1923), „Cei patru mari” (1927), „Misterul de la Sittaford” (1931), „Crima din Orient Expres” (1934), „Având cărţile pe masă” (1936), „Moarte pe Nil” (1937), „Zece negri mititei” (1939), „Locul întâlnirii: Bagdad” (1951), „Pisica printre porumbei” (1959), „“Secretul casei dintre lauri” (1973), etc. sunt doar câteva din volumele semnate de ea. Agatha Christie este de asemenea, creatoarea popularelor personaje Miss Jane Marple şi Hercule Poirot.

 

Experienţa se câştigă pe front

Agatha Christie, pe numele adevărat Agatha Mary Clarissa Miller, s-a născut pe 15 septembrie 1890, la Torquay, comitatul Devon, în Marea Britanie. Fiică a unui broker american bogat, aceasta rămâne orfană de tată la doar 11 ani. Viitoarea scriitoare este educată acasă, sub supravegherea directă a mamei sale, care o stimulează să scrie. La 16 ani, Agatha este înscrisă la şcoala doamnei Dryden din Paris, unde adolescenta ia cursuri de canto şi pian. Mai târziu, în timpul Primului război mondial, Agatha Christie lucrează ca asistentă medicală la un spital, apoi într-o farmacie. Aici, aceasta îşi însuşeşte temeinic numeroase noţiuni de chimie ce o vor inspira în romanele poliţiste pe care urmează să le scrie. Aşa se explică faptul că în aproape toate cărţile sale, Agatha Christie optează pentru otravă sau abuzul de medicamente ca arme ale crimei.

 

Mister şi suspans marca Agatha Christie la fiecare 12 luni

Debutul autoarei se produce la 30 de ani, cu romanul „Misterioasa afacere de la Styles” (1920), care va fi imediat un succes absolut. Scriitoare prolifică, Agatha Christie aşterne pe hârtie câte o carte pe an, care, aşa cum declara ea, “îi aduce un venit mulţumitor. Dacă aş scrie mai mult aş lărgi buzunarele direcţiei de taxe, care oricum cheltuie banii pe chestii inutile”.

 

Când Archibald a întâlnit-o pe Nancy

În 1928, celebra romancieră trece în viaţa personală printr-un moment de mare cumpănă. Mariajul ei cu Archibald Christie, colonel aviator din Royal Flying Corps, se destramă, ca urmare a infidelităţii acestuia. După o căsnicie ce durează 14 ani, cei doi, care au împreună o fiică – Rosalind, născută în 1919 – îşi dau seama că viaţa lor împreună nu mai poate continua. Nimic mai firesc, dacă ne gândim că Archibald Christie îi mărturisise Agathei în 1926 că o înşela, fiind îndrăgostit de o altă femeie – Nancy Neele. Ca urmare a acestei destăinuiri, pe 8 decembrie 1926, între soţii Christie are loc un schimb de cuvinte violent, pentru ca imediat după aceea, autoarea să anunţe poliţia că viaţa îi este în primejdie şi să dispară de acasă.

 

Poliţia are un nou caz

La lăsarea serii, Agatha Christie pleacă de la locuinţa sa, cu maşina personală. Poliţia, alertată de telefonul primit de la scriitoare, începe cercetările. Automobilul ei este descoperit nu departe de Londra, dar despre posesoarea sa nu se mai ştie nimic. Presa vuieşte, se fac tot felul de speculaţii pe marginea acestui subiect, se alcătuiesc liste cu suspecţi, poliţia este în alertă. Se construiesc scenarii şi se emit ipoteze. A fost „regina crimei”, Agatha Christie, ucisă? Are ea o escapadă cu un misterios amant? A intenţionat aceasta să îi dea o lecţie soţului necredincios, să se răzbune astfel pentru că îi trădase dragostea? Vrea scriitoarea doar să îşi facă o şi mai mare publicitate? Presupuneri, întrebări şi piste false, care se dovedesc a nu avea temei. Poliţia continuă cercetările…

 

11 zile mai târziu

După 11 zile de investigaţii şi căutări, scriitoarea este găsită intr-un hotel de lux din Harrogate, Yorkshire, în nordul Angliei, unde se cazase sub numele Teresa Neele din Cape Town. Din păcate, împrejurările dispariţiei Agathei Christie nu au fost niciodată elucidate, ea refuzând sistematic să vorbească despre această întâmplare. Totuşi, se presupune că în urma traumei provocate de vestea că în viaţa soţului ei mai exista o femeie, Agatha Christie a suferit o puternică depresie nervoasă ce i-a provocat o amnezie temporară profundă.

 

„Cu înaintarea în vârstă mă va găsi mai atrăgătoare”

Autoarea îşi va reveni din această stare, dovedind că are puterea necesară să depăşească momentul divorţului de Archibald Christie. Anul următor, 1929, ea revine în viaţa literară cu un nou volum – „Misterul celor şapte cadrane”. În 1930, îi apare „Crimă la vicariat” şi tot în acest an, Agatha Christie se recăsătoreşte. De această dată, alesul ei este Sir Max Mallowan, de profesie arheolog, un bărbat cu 14 ani mai tânăr decât ea. Şi pentru că întrebarea care apare tot mai des în mass-media este dacă scriitoarea nu se teme de urmările acestei diferenţe de vârstă, Agatha Christie va răspunde: „Tocmai de aceea am şi ales un arheolog, deoarece prin natura profesiei sale, cu înaintarea în vârstă mă va găsi mai atrăgătoare”.

 

Între situl arheologic şi masa de scris din camera de hotel

Timpul a dovedit că Agatha Christie şi Sir Max Mallowan nu au greşit când şi-au unit destinele, căci mariajul lor va rezista până la sfârşitul vieţii scriitoarei. Soţii Mallowan călătoresc foarte mult împreună. Agatha îl însoţeşte pe Sir Max Mallowan în expediţiile sale arhelologice, de aceea multe dintre romanele sale se desfăşoară în Orientul Mijlociu. „Crima din Orient Express”, de exemplu, este scrisă la Hotelul Pera Palace din Istanbul. Camera în care Agatha Christie a aşternut pe hârtie această carte a fost păstrată ca un memorial dedicat scriitoarei până în ziua de azi. De asemenea, acţiunea din „Moarte pe Nil” (considerat ca fiind printre cele mai bune zece romane poliţiste ale tuturor timpurilor) se petrece în Egipt, iar „Crima din Mesopotamia” (1936), în Iraq. Acţiunea din alte romane este localizată în Devon, locul natal al autoarei.

 

 

În loc de epilog

În timpul vieţii, Agatha Christie a vândut peste 300 de milioane de cărţi. Ziarele anilor ‘50 avansau cifre diferite în privinţa averii ei, estimând că aceasta câştiga în jur de 100.000 de lire sterline pe an. Rămâne o curiozitate faptul că fiind atât de avută, aceasta a lăsat în urmă o moştenire de doar 106.683 lire sterline. Un alt lucru interesant este că deşi tatăl ei aparţinea prin naştere Pământului Făgăduinţei, Agatha Christie nu va cere niciodată să i se acorde cetăţenia americană.

 

Talentata scriitoare şi abila femeie de afaceri Agatha Christie trece în nefiinţă la 12 ianuarie 1976, la vârsta de 85 ani, în casa ei de lângă Wallingford, în Oxfordshire. Greenway Estate, reşedinţa de vară a cuplului Mallowan, situată în Devon, acolo unde a venit pe lume Agatha Christie, găzduieşte muzeul dedicat scriitoarei. Prin cărţile pe care le-a scris, prin personajele pe care le-a creat, prin stilul său simplu şi direct, Agatha Christie va dăinui mereu în inima cititorilor săi.

 

Corina Diamanta Lupu

Bucureşti

24 martie 2011

Tags: Agatha Christie, Corina Diamanta Lupu, Cristian Bodnarescu, Cultura, Expresia lui Geo & Co, George Roca, Ziarul Zidul, Zidurile literare