„O iubire mare e mai curand un proces de autosugestie… Trebuie timp şi trebuie complicitate pentru formarea ei… Orice iubire e ca un monodeism, voluntar la inceput, patologic pe urma.”

(Camil Petrescu – Ultima noapte de dragoste, intâia noapte de razboi)

 

Iubirea perfectă

Se spune că iubirea reprezintă cheia magică pe care ar trebui să o deţinem cu toţii pentru a avea o relaţie perfectă. Există însă astfel de relaţii? Nu ….nu există! Există doar relaţii reuşite, iar pentru a avea o relaţie reuşită iubirea nu este decât o condiţie necesară dar nu şi suficientă.

În cadrul acestui articol vă voi prezenta nouă etape ale unei relaţii reuşte. Foarte multe dintre cupluri se vor identifica destul de uşor, dar multe pot constata ca au depăşit mai multe etape într-o perioada destul de scurtă (un exemplu ar putea fi acela în care partenerii s-au cunoscut în mediul şcolar).  Aceste etape  ce vor fi prezentate în cele ce urmează ar putea constitui pentru dvs. o formă de diagnostic a relaţiei în care vă aflaţi.

 

În prima etapă am putea înregistra simplele întâlniri la cafenea, restaurant în care femeia va trebui să se ridice pe cât posibil aşteptărilor celuilalt. Bineânţeles, prin sintagma „a te ridica la aşteptările celuilalt” nu ar trebui să înţelegem superficialitate, falsitate doar de dragul de a avea o întălnire perfectă. Este absurd să te arăţi interesată de o discuţie elevată deşi ţi-ar plăcea să vorbeşti despre cu totul alte lucruri cum ar fi ultima vizită la coafor, incidentul avut cu prietena cea mai bună, etc. Dacă o vei face, însă, nu vei salva decât o situaţie de moment pentru că mai devreme sau mai târziu, în etapele următoare, acest lucru va fi în dezavantajul tău.

 

Etapa a doua este cea în care barbatul începe să-şi cunoască partenera. Bărbaţii se simt atraşi în special de femeile care le acordă destul de multă atenţie şi se arată interesate de sănătatea, cariera sau viitorul lor. Cu alte cuvinte am putea spune că în această etapă un lucru important sunt actele de bunătate specifice. Nu puţini sunt bărbaţii care au declarat că în momente dificile, partenerele lor le-au fost alături. De exemplu atunci când au fost răciţi acestea i-au îngrijit, dându-le aspirină sau alte tablete pentru răceală sau insistând să stea în pat până aveau să se simtă mai bine. Exemplele pot fi nenumărate. Dacă femeia însă nu răspunde pozitiv expectanţelor partenerului de a fi lângă ei într-un moment sau altul, relaţia proaspăt închegată va merge spre dizolvare sau în cel mai bun caz va stagna.

 

Cea de-a treia etapă este una în care cei doi îşi dau seama dacă se potrivesc cu adevărat sau nu. De obicei această etapă, la fel ca şi precedenta, poate dura foarte putin sau char luni întregi, în genere după a cincea întâlnire. O greşeală pe care o fac multe din cupluri este că îşi încep relaţia sexuală înainte de a vedea dacă sunt compatibili sau nu. Referindu-ne strict la ceea ce se numeşte compatibilitate , acest subiect este unul extrem de important. Dacă nu sunteţi compatibilă cu partenerul care vă întâlneşte, nu aveţi cum să aveţi o relaţie solidă sau măcar posibilitatea de a vă distra împreună. De aceea este bine ca relaţiile care nu au nici un viitor să fie cât mai repede încheiate, pentru că doar astfel există posibilitatea ca partenerii să nu sufere prea mult.

 

 

Relaţia stabilă

În cadrul celei de-a patra etape am putea vorbi de începutul unei relaţii stabile. Întâlnirile pot avea loc zilnic, de câteva ori pe săptămână sau de cateva ori pe lună. Ceea ce o femeie trebuie să ştie este faptul că un bărbat nu consideră că se află într-o relaţie înainte de cea de-a patra sau a şasea întâlnire. Femeile însă au nevoie doar de jumătate din acest număr pentru a se considera implicate într-o relaţie. Această optică diferită ii determină de obicei pe bărbaţi să rupă legătura, deoarece intenţiile partenerei au devenit serioase mult prea devreme decât ei şi-ar fi dorit.

 

Etapa romantică şi cea de-a cincea, este una dintre cele mai frumoase etape; mai ales pentru o femeie. Se simte curtată, primeşte atenţii, gesturi tandre, declaraţii de dragoste, etc. Pentru bărbaţi dorinţa de a răsfăţa reprezintă o parte esenţială a acestui proces şi de aceea nu de multe ori aceştia se îndepărtează de parteneră în momentul în care constată că gesturile lor nu sunt înţelese şi pe deplin acceptate.

 

 

Nimeni nu se căsătoreşte cu o servitoare

În etapa a şasea începem deja să vorbim despre obişnuinţă. Această etapă se instalează la aproximativ trei luni de la debutul relaţiei.Cei doi parteneri ajung să se obişnuiască atât de mult unul cu altul încât nu mai simt nevoia de a se comporta impecabil, ci aşa cum sunt ei de fapt. Foarte multe dintre relaţii se autodistrug în această etapă. Dezamăgirea vine de obicei din partea femeilor care se declară nemulţumite de faptul că partenerii lor nu mai sunt atât de atenţi şi sensibili vizavi de persoana lor. Un sfat pe care aş dori să-l adresez domnişoarelor care-şi simt ameninţată relaţia şi doresc să o  remedieze este acela de a nu se lăsa dominate şi de a face totul pentru partener. În mod paradoxal , acest lucru  nu le va face să crească în ochii lor şi nici nu va schimba situaţia, ci doar va demonstra că ea trăieşte pentru a-i satisface lui toate nevoile. Ceea ce o femeie trebuie să ştie este că nimeni nu se căsătoreşte cu o servitoare.

 

Etapa a şaptea este cea a cuplului stabil; bineânţeles, dacă partenerii reuşesc să depăşească etapa anterioară. Cuplul stabil sau cuplul reuşit trebuie să îndeplinească o serie de caracteristici şi anume:

-       relaţia este monogamă,

-       paretenerul nu pleacă în week-end-uri  cu prietenii sau prietenele în diverse locuri, dar mai ales nu se afişează prin barurile frecventate de persoanele singure.

-       Un cuplu reuşit este cel în care ambii parteneri pun interesele celuilalt mai presus de acele ale familiei şi prietenilor. Asta nu înseamnă că vor rupe relaţii, ci doar faptul că partenerul are prioritate.

-       Timpul petrecut împreună reprezintă o altă caracteristică a cuplurilor reuşite. Dacă partenerii preferă să stea în compania celuilalt, chiar dacă nu au de realizat împreună o activitate specială, atunci putem vorbi cert de cuplul stabil sau reuşit.

 

Etapa premaritală şi cea de-a opta, este cea în care foarte multe din cupluri preferă să locuiască împreună cu partenerul. Partenerii sunt afectuoşi unul faţă de celălalt, îşi manifestă fizic afecţiunea, dar nu se mai sărută şi nu se mai îmbraţişează  tot timpul ci se ating, se ţin de mână, ceea ce  demonstrează existenţa unor sentimente puternice. Pe lângă acestea, cei doi parteneri îşi fac din ce în ce mai multe confidenţe, îşi împărtăşesc multe din secretele pe care le aveau până atunci unul faţă de celălalt. Ea îi poate spune că mama lui nu găteşte pe măsura aşteptărilor sale, el faptul că nu se simte confortabil atunci când merge în vizită la părinţii ei, etc. Din nou ţin să intervin şi să ofer un sfat persoanelor de gen feminin, şi anume de a nu exagera în această etapă în a face comentarii care mai de care mai acide la adresa familiei sau prietenilor partenerului lor. Să ştiţi faptul că, deşi bărbatul nu reacţionează emoţional la comentariile dvs. , asta nu înseamnă că nu l-aţi lezat. Bărbaţii îşi iubesc familiile la fel de mult ca femeile şi sunt extrem de sensibili la orice critică la adresa acestora. Chiar dacă în această etapă relaţia este destul de evoluată, puteţi risca să fiţi părăsite. Aşadar, gândiţi de o mie de ori înainte de a face chiar şi cele mai nevinovate comentarii.

 

În sfârşit, ultiima etapă, este cea a cererii în căsătorie. Dacă după aproximativ 22 de luni bărbatul nu-şi cere partenera în căsătorie, şansele de a o face pe viitor descresc. Asta nu înseamnă bineânţeles că şansele de a o face vreodată sunt nule, aşa cum ar crede multe dintre femei. Majoritatea bărbaţilor fac cererea în căsătorie după aproximativ 18 luni de la începutul relaţiei. Dacă nu aţi primit încă o cerere în căsătorie în această perioadă, este indicat să faceţi aluzii vagi la acest subiect, încercând astfel să-l determinaţi să-şi asume un angajament faţă de dvs. în următoarele patru sau şase luni. Problema dramatică se pune totuşi în cazul relaţiilor de peste şapte ani. Dacă bărbatul nu face acest pas decisiv, şansele sunt aproape zero.

 

Pentru a încheia acest articol într-o notă optimistă adresez un îndemn tuturor persoanelor singure şi anume, să nu vă pierdeţi încrederea în voi înşivă şi să nu aveţi impresia că viaţa vă este lipsită de culoare doar pentru că nu v-aţi găsit încă persoana potrivită pentru a forma un cuplu. De multe ori singurătatea este atribuită oamenilor deosebiţi…aşa cum afirmă şi următorul citat:

„Singurătatea este soarta tuturor oamenilor înzestraţi cu o capacitate deosebită; ei o vor deplânge uneori, însă o vor alege totdeauna ca pe cel mai mic dintre două rele.” Arthur Schopenhauer

 

Profesor Psiholog Delia Palade

Tags: Cristian Bodnarescu, Cunoastere senzuala, Delia Palade, iubire, love, Relaţia de cuplu, relatie, sex, sexologie, Ziarul Zidul, Zidul psihologic