Începuturi

Mirela ALDEA

Început

Pe pasarelă fantasme elegante se plimbă agale

având capu-n pământ

când le privești se închid în capsule etanșe

și trec fugitiv

doar noaptea sufletele lor se țin cuminți de mână

și nu le vede nimeni

se supun colțurilor întunecate

și se feresc să nu adoarmă într-un vis

oamenii de pe strada mea dansează în ploaie

iar eu aș fugi dintr-un oft adânc spre tine

tot cerul se surpă în oglinda din mână

iar vântul râvnește, trece prin mine

și-un tremur lăuntric mă prinde, mă-ncarcă

c-o neputință stranie

și-atunci aș ieși ca un strigăt din mine

m-aș rupe de trup ca o umbră senilă

și-aș făuri din haos un nou început

eu încă aștept să mă nasc.

Compulsiune

Am ieşit să mă plimb

nu mai văzusem de mult colţurile tăcute ale oraşului

mi-era dor să mă desprind de camera

ce mă ţinea închisă de câteva zile

pe deal liniştea e mult mai adâncă

se văd crucile şi casele nou zugrăvite

cerul se surpă, iar păsările caută o altfel de căldură

aici sus pomii se înalţă în mine

puterea parcă te strânge în braţe

şi ţi-ai striga numele să asculţi dacă te auzi

să vezi dacă te aude cineva

dar nu ai timp, asta îţi trece prin minte

când sunt singură în capul meu e un trafic continuu

lumea se adună şi ţin conferinţe interminabile

fiecare în legea lui

deasupra oraşului sunt mai mare

ceva din mine se înalţă deasupra mea

şi cu ghearele scoase vrea să cuprindă pământul

dacă m-aş vedea, aş plânge de multe ori

nu ştiu cine lasă demonii să intre în mine

se ascund în inconştient

stau la pândă şi ies când e linişte

uneori mi-e teamă să stau singură

mă tem că ar ieşi din mine şi n-aş putea răspunde

şi vreau să-i alung, chiar vreau

e ca şi când aş pune instinctele în cămăşi de forţă

şi le-aş lega să nu mai scape

uneori reuşesc

alteori descarc tot ce se află în sine, apoi tac

abia atunci liniştea coboară şi-n mine

…Mă simt om.

Mirela Aldea

Tags: , , , , , , , ,

Lasa un raspuns.