(sau iubirea şi moartea)

Definiţie: Fie un sistem S (senzorial) de structură vagă, atunci există o funcţie vagă astfel, încât să fie comutativă şi să fie definită sub forma F*: [0,1]n →[0,1]. Toată această structură poate fi dată de n stări componente, în cazul nostru, simţurile (5). Această funcţie F (la care participă teoretic toate cele 5 simţuri) poartă numele de funcţie de performanţă a sistemului vag S (senzorial). Funcţia respectivă este crescătoare, iar ca particularitate este injectivă pe tot domeniul [0,1], iar printr-un abuz de limbaj se poate considera funcţia o scufundare în tot domeniul respectiv. Astfel, sistemul vag cuprinde toate cele 5 simţuri, situaţie ce presupune cunoaşterea integrală a domeniului [0,1] (îşi atinge marginile între 0 şi 1).
Adică, funcţiile de adevăr clinic (cele 5 simţuri) cuantificate sub forma unor combinaţii senzoriale pentru funcţiile vagi propuse.

 

 

Model spaţial intuitiv roto-translator; în jurul axei o (structură :3D) (desen original).
a) Cunoaşterea extrasenzorială/senzorială.
a = auzul şi echilibrul; o = văzul; l = gustul; m = mirosul; p = tactul; ft = forţe tari; fs = forţe slabe; fem = forţe electromagnetice; fg = forţe gravitaţionale

Reprezentarea cunoaşterii absolute = dragoste (iubire) tinde spre 1, iar negarea completă a aceloraşi parametri senzoriali (5 simţuri) înseamnă că sistemul tinde spre 0 (moartea). Cunoaşterea senzorială pentaparametrială este cel mai înalt grad de investigare a sistemului vag pentru clinician şi pacient, de aceea se foloseşte şi funcţia inversă, printr-o dimensionare de 5 elemente (simţuri), cu posibilitatea de comparare dinamică între acestea, în aşa fel încât cuantificarea participării nu depinde de capacitatea de percepţie a simţurilor luate individual; totalul tinzând spre 1 (→1) fără a putea preciza în momentul u (ales aleatoriu), componenţa procentuală a cunoaşterii afectiv – senzoriale: f = 1/f* → fxf* = 1.

Structura vagă permite realizarea unor sisteme atât în serie cât şi în paralel, dezvoltate printr-o funcţie de performanţă (funcţia care ne permite să calculăm procentual participarea la diagnosticare şi/sau la atitudinea terapeutică a celor 5 simţuri):
πμT→T; F (o, a, m, l, p) = o ΛaΛmΛlΛp
Similar şi pentru sistemul paralel avem următoarea funcţie de performanţă: F (o, a, m, l, p) = oVaVmVlVp

 

 

Se consideră acest sistem ca o diversitate de stări (afective) în serie (extrasenzorialΛsenzorial; senzorialΛ extrasenzorial) şi în paralel (extrasenzorialVsenzorial; extrasenzorialVsenzorial), cu precizarea că este doar o simplă exemplificare şi care poate prezenta diferite combinări între ele, în cazul nostru până la 25 (5×5 simţuri, ce pot participa cuplate la cunoaşterea senzorială). Calculul se face cu ajutorul formulei matematice din analiza combinatorie A55 (aranjamente de 5 luate câte 5) care înseamnă, că este egal cu 25 (aranjamente = posibilităţi de apariţie în cupluri).

Funcţia de performanţă ne permite să facem calcule în doar punctele intervalului [0,1], care sunt nivele de funcţionare pentru un sistem serie cu două componente sau mai multe. Se pot face diferite reţele tip punte sistem echivalent în diagrame tip vagi.
Modelara sistemelor vagi sub forma unor reţele tip punte se realizează cu următoarea funcţie de performanţă F* (o, a, m, l, p) = {(oΛmΛp) V (oΛmΛp) V (oΛp) V (aΛp)} – pentru cele 5 simţuri. Teoremele de reprezentare a mulţimilor vagi au structuri algebrice de tip Lukasiewicz-Moisil cu n valenţe, care au avantajul unei discretizări a problemei continue din logica vagă având posibilitatea utilizării acestor structuri algebrice logice, ce abordează atât rezolvarea unor probleme de matematică şi fizică, dar şi a unor cuantificări ale unor stări sufleteşti/simţuri umane. Descoperirea mulţimilor vagi sau sistemelor vagi a fost făcută de către matematicianul L. A. Zadeh publicate în revista “Fuzzy Sets information and control” [vol. 8, 1965], iar pentru cunoaşterea medicală, cel puţin reprezintă un mod de explicare într-un fel accesibil, singurul şi acceptabil până în prezent să facă faţa supratehnicizării medicinii actuale. Această nouă viziune favorizează în primul rând integrarea optimă a proceselor de înţelegere ce au, iată, şi o reprezentare matematică responsabilă. Modelul matematic şi medical propus permite o analiză coerentă, atât din punctul de vedere al medicinii alopatice, cât şi al medicinii naturiste (ecologice), aflate într-o dispută inutilă, care se transformă astfel într-una benefică pentru omul suferind. Medicina alopatică şi/sau ecologică se însumează în acest fel unui ideal comun, cel al salvgardării sănătăţii semenilor printr-o integrare viabilă.

 

 

Buletinul Medicina Familiei (M.B.)

Tags: Cristian Bodnarescu, cunoaasterea absoluta, Cunoastere senzoriala, cunoasterea absoluta, Cunoaşterea absolută (sau iubirea şi moartea), functia vaga, iubirea, medicina, moartea, Tags: Buletinul Medicina Familiei, Zadeh, Ziarul Zidul