Puzderia de super şi hipermarketuri care a apărut în ultimii ani, a generat invazia chimiei în viaţa şi-n farfuriile omenirii, cu consecinţe grave asupra sănătăţii. Rafturile acestora întâmpină cumpărătorii cu o sumedenie de produse alimentare, ambalate atrăgător dar de calitate îndoielnică. Este suficient să citim ingredientele de pe ambalaj pentru a ne convinge de acest lucru ( E-uri, gumă guar, acid citric, nitriţi, benzoaţi, conservanţi, coloranţi etc.). Peste 10000 de aditivi sunt folosiţi în industria alimentară din care doar 4000 se trec obligatoriu pe etichetă. Cei mai nocivi aditivi sunt E330 (acidul citric) şi E621 (glutamatul de sodiu) interjişi în Europa Occidentală. Alte E-uri cu risc cancerigen sunt: E102, E110, E123, E131, E142, E210, E221, E212, E213,E214,E215,E216 şi E217. Rolul aditivilor este de a menţine termenul de valabilitate al alimentelor mai mult timp şi de a le oferi un aspect menit să ademenească simţurile. Raionul de mezeluri prin multitudinea sortimentelor şi a culorilor apetisante reprezintă întotdeauna o ispită pentru cumpărători. Chiar se spune că producătorii de mezeluri nu le consumă. Carnea provenită de la animalele hrănite cu concentrate pe bază de hormoni, pentru stimularea rapidă a creşterii şi dezvoltării lor, reprezintă o ameninţare pentru sistemul nostru endocrin. Aceşti hormoni prezenţi în carne interferează cu sistemul hormonal uman care este extrem de fin şi exact generând dezechilibre ce duc la afecţiuni  endocrine. Aceste afecţiuni sunt mai frecvente la femei decât la bărbaţi întrucât sistemul endocrin la femei este mai sensibil.

Băuturile răcoritoare carbogazoase sau necarbogazoase aproape întotdeauna prezente în cărucioarele de cumpărături sunt un deliciu pentru papilele gustative. Dar prin ingredientele lor sintetice precum coloranţii, conservanţii, aromele „identic naturale”, zahărul sau alţi îndulcitori sintetici ,  reprezintă un real pericol pentru sănătate mai ales că mulţi le consumă în loc de apă. Fructele şi legumele menite să fie un izvor de viaţă şi sănătate au devenit un balast sărac în substanţe nutritive ( vitamine, enzime, minerale, antioxidanţi) şi îmbibat cu îngrăşăminte chimice şi pesticide folosite în industria agricolă pentru obţinerea unor producţii mai mari comparativ cu cele obţinute de agricultura tradiţională. Deşi sunt gigante şi arătoase au un gust fad fiind cultivate şi crescute în sere unde sunt lipsite de lumina şi căldura cosmică a soarelui dar şi de apa ploilor menite a  le îmbunătăţi calităţile nutritive. Fructele şi legumele din import (struguri, căpşuni, kiwi, roşiile-ciorchine, pere )  care predomină în defavoarea celor autohtone, pentru a rezista mai mult timp sunt iradiate. Distrugându-li-se astfel enzimele ele devin la fel de ameninţătoare pentru sănătatea şi vieţile noastre ca şi alimentele ce conţin aditivi. Aceste enzime au un rol esenţial în metabolismul şi divizarea celulelor umane. De aceea este recomandat consumul de legume şi fructe proaspete netratate termic. Absenţa lor determină înmulţirea şi creşterea haotică a celulelor rezultând tumori, cancere, mioame şi alte excrescenţe.

Toţi aceşti factori deşi  sunt într-o cantitate care nu reprezintă neapărat un pericol imediat, prin consum repetat duc la dezechilibre grave în funcţionarea normală şi armonioasă a organismului uman. Mecanismele de apărare ale organismului nu reuşesc întotdeauna să facă faţă multitudinii de factori nocivi, rezultând boli cronice dintre cele mai grave cum sunt bolile cardiace şi cancerul. Aceste afecţiuni reprezintă una din principalele cauze de deces şi afectează persoane din ce în ce mai tinere iar numărul cazurilor a crescut în ultimii ani îngrijorător de mult fiind în strânsă corelaţie cu alimentaţia necorespunzătoare.

LĂCRĂMIOARA CĂTINEAN