Povestea haiducului Baltă

Costica Panaite

Rubrica Spiritualitate Românească
Istoria haidcului

Haiducul era numele dat acelor personaje din epoca modernă în Balcani, mai ales în: România, Bulgaria şi Serbia, pe seama căruia folclorul a pus de multe ori legende. În firul invariabil al acestor legende, haiducul jefuieşte pe cei bogaţi, mai ales pe boieri şi pe turci şi ajută ţăranii cu o parte din pradă, în special pentru a avea susţinerea lor.
Haiducii sunt personaje care au adunat în jurul lor mult romantism, fiind echivalenţi ai personajelor tip Robin Hood. De aceea, deseori faptele lor erau cântate în balade populare.
Clanul Baltă

Putem vorbi de un adevărat clan haiducesc, anume Clanul Baltă. Clanul Baltă a fost întemeiat în 1936 de Neculai Baltă, fiind urmat de fratele său, Costică Baltă şi Miliţă Baltă, cel mai cunoscut şi ultimul mare haiduc moldovenesc. Lor li s-au alăturat Unguru şi Maftiucă Vasile.
Haiducii aveau o comunitate şi mai multe femei, fiecare haiduc posedând un harem. Lor li se alăturau copiii, care erau educaţi în spiritul haiducesc.
Securitatea şi ruşii le puneau serioase probleme haiducilor, urmărindu-i şi ucigându-i. Haiducii furau mânăstirile, stânile şi de la oamenii bogaţi, oferind bani celor săraci.
Clanul haiducesc s-a destrămat în anul 1946, Baltă fiind prins şi ucis de Şofrona Prudena.
Costică Panaite, pădurar din Crăcăuani, născut în 1919, ne va istorisi întâlnirile sale cu Miliţă Baltă:
,,Prin pădure mişunau şî hoţi. Iaca sî iveşti Baltă. El avea fraţi, tot hoţi. Niam di bandiţi! Fiorosul Baltâ a luat nişti fimei, a făcut copii prin păduri şi forţa pi călugării di la Horaiţâ sâ-i dei la liagăn.

Întâlnirea lui Baltă cu Pădurarul Costică Panaite şi Jâdanu’

Eu nu mă ocupam di el. Îl vediam, treşia prin păduri, se alimenta, treşia cu bunuri. Eu nu-i aviam grija câ mă temeam, mă-npuşca. Ei ierau 3-4 şî cu fimei cari haiduciau în păduri. O pus şî ruşi după dânşii, securitati la pândâ. Ei furau şi dădeau la alţii cari stătiau iarna sâ-i anunţi. Strângiau bunuri di pi la stâni şî ei sâ hrăniau acolo.
Iaca un jâdan vini di la Târgu Niamţ sâ cumpei un parchiet. Eu trebuia sâ-l duc pi marili negustor jâdan sâ-i arăt parchietu cu lemni. Jâdanu bogătaş era cu un vizitiu, un alt jâdan mai năcăjât. Numai când a intrat în păduri din poianâ numai ni-o apărut Baltâ băieti şî ni-o oprit: Stăi pi loc! Am stat! Eu dija îl cunoştiam, şî el pi mini. E, undi vă duşiţi? Numai Mitiţâ Baltâ s-o arătat. Ceilalţi stăteau pitiţi deoparti, cu puştili-n mânâ. Jâdani, un’ ti duşi? îl întreabă haiducul Baltă. Dintr-un jâdan frumos şî blond s-o făcut un om niegru cum îi sumanu. Asta-i frica omului, ferească Dumniezău! Şi, ţâ-i fricâ? Sâ nu-ţi fii fricâ! Ni-o făcut digrabâ foc câ era cam toamnâ. Ei, di-amu povestim, zâşi. Ei, şi sâ povestim?
Măi jâdani, uiti şi-i! Ia hai în dial la mânăstiri! Şî tu stai aici, eu sâ mă duc sâ aduc 10 kg. di vin din mânăstiri! Stareţu s-o apucat di răcnit: Vălieuuuu! Şi mă fac eu?, câ sâ temia di el.
După asta i-o dat drumu la jâdan, punând condiţia sâ-mi dia mii un radio. Eu nu eram bucuros, cum sâ mă fac eu sluga ăstuia? Du-ti dragâ, eşti niebun? Şi-mi aduşi di iestea? Jâdanului nu i-o mai trebuit parchiet. O fujit la Dracu!
Trădarea şi uciderea

Pădurarul Costică Panaite din Crăcăuani îşi continuă povestirile legate de haiducul Baltă, povestindu-ne cum a fost acesta prins şi ucis.

Un hoţ a murit în puşcărie. Haiducul Baltă auzâse de el, da nu-l cunoştea. S-a făcut un convoi de deţinuţi prefăcându-se că-s duşi undeva, dintre care un ,,deţinut”, plutonierul Şofronea Prudenea, evadează. Sâ duci pi munţi undi îl caută ani di zile pe Baltă, până când îl întâlneşte. Baltă îl acceptă drept tovarăş şî împreună haiducesc încă un an di zili.
Era în preajma Crăciunul anului 1946, când Baltă mergea cu Şofronea prin Negreşti. Afară era şiaţâ densă. Un călător se deplasa cu o căruţă. Haiducul Mitiţă Baltă îl zăreşte şi-l trimite pe supusul său, ,, haiducul” Şofronea, să vadă cine este omul de pe drum. Şofronea îi cere o armă haiducului Baltă pentru a fi în siguranţă, acesta oferindu-i un baltag. Cum a primit acel baltag, Şofronea i-a tăiat capul legendarului haiduc Baltă.

L-am lăsat pe Costică Panaite din Crăcăuani după ce şi-a istorisit povestirile, neobservând cum trece timpul, afară înnoptându-se. Bătrânul pădurar va reveni în rubrica Spiritualitate românească , când ne va istorisi cum a luptat împotriva comuniştilor înainte ca aceştia să cucerească România, dar şi după ce aceşti păgâni criminali au subjugat ţara.

 

academician Cristian Bodnărescu

Radio Zidul

Astăzi 26 martie 2010 lansăm oficial postul de radio Zidul. Principiul de zid a fost fondat în noiembrie 2009, când am fondat ziarul online Zidul.

Radioul fiind o febleţe mai veche de-a mea m-am gândit să realizez un concept original, să încarc un post de radio online lângă ziarul cu acelaşi nume. Fondatorii radioului Zidul sunt eu, Cristian Bodnărescu, Viorel Dontu şi Hoblea Călin Selver.

Dacă apreciaţi cultura, spiritualitatea şi muzica rock înseamnă că acest post de radio este pentru voi. Emisiunile postului sunt: O zi în 3600 secunde (de luni până duminică între orele 21 – 22 : 30), Eroii rock-ului (joia de la 20 la 21) şi Deathzone (în fiecare sâmbătă între 20 şi 21).

Chiar dacă acum lansăm grila de emisie, postul Radio Zidul are radioascultători din 30 ţări, între care: România, Statele Unite ale Americii, Republica Moldova, Germania, Italia, Rusia, Spania, Franţa, Grecia, Canada, Danemarca, Suedia, Turcia, Slovenia, Polonia, China, Israel, Argentina, Marea Britanie, Belarus, Ucraina, Letonia, Austria.

Chiar dacă emisiunile sunt realizate în limba română nu sunt doar ascultători românofoni, intrând şi mulţi străini să-i numim astfel, pentru muzică.

Sunt Cristian Bodnărescu şi vă invit să îmi fiţi alături în anii ce vor urma, ascultând Radio Zidul prin accesarea site-ului www.ziarulzidul.ro sau click-ând www.radiozidul.ro

Partenerii media ai postului Radio Zidul sunt: Naţionalist, Media Channel şi Ziarul Zidul.

academician Cristian Bodnărescu

România Mare

27 martie este o zi istorică pentru Republica Moldova şi România, azi s-au celebrat  92 ani de la Unirea Basarabiei cu Ţara Mamă. În mai multe localităţi din Republica Moldova s-a sărbătorit acest eveniment.

La Chişinău s-au petrecut mai multe  manifestări dedicate acestei mari sărbători-

Read more

O idee

(premieră pentru Ziarul Zidul)

Leilor din presa scrisă,

Le transmit o provocare,

Să lovească fără milă

Omul simplu, de pe stradă.

Că-i călit în supărare,

Deziluzii şi necazuri,

Şi mai poate duce încă

Umilinţe şi ocare.

Şi-ar dori şi el să spună,

Vorbe bine ticluite,

Să promită lapte, miere

Sufletelor chinuite.

Ar putea fi peste noapte,

Din nimic mare vedetă

Şi chiar s-ar obişnui

Să ţină la etichetă.

Greu ar fi însă la fapte…,

Că e simplu şi nu poate,

Să transforme tot ce-i clar

În probleme complicate.

Prin tradiţii el e sincer,

Şi vorba-i nu este ‘n vânt,

Şi a învăţat s-o facă

Când e spusă legământ.

2.

El măsoară viaţa, timpul,

În probleme rezolvate,

Şi a dezvoltat aşa

Întreaga societate.

Discuţii despre corupţi,

Minciuni spuse de-un ministru,

Par a fi cam deşuete

Fără trecere la public.

Şi cum presa cere sânge,

În dorinţi de exprimare,

Nu mai daţi în dom’ministru

Când poporul este mare.

Paradoxul e la modă,

În fapte şi în cuvânt,

Cel ce a minţit e sincer

Minte acela ce-a crezut.

De aceea vă invit,

C-o pedeapsă pe măsură,

Scrieţi doar despre cei mulţi

Ce-au crezut şi tac din gură.

Stelian B. Fărâmă

Paris

18.07.2007

Duiliu Zamfirescu

Duiliu Zamfirescu (30 octombrie 1858, Plăinești

Read more

Podul de la Cernavodă

Anghel Saligny (1854 – 1925) a condus şi proiectat construcţia podului de peste Dunăre de la Cernavodă (1890 – 1895), pe atunci cel mai lung din Europa şi al treilea din lume.

Academicianul gălăţean Anghel Saligny a fost inovator al tehnicii construcţiilor, preşedinte şi vicepreşedinte al Academiei Române. S-a născut pe data de 19 aprilie, la doar câteva zile distanţă de academicianul Gheorghe Balş, născut la data de 24 aprilie!

Gheorghe Balş a fost inginer şi istoric de artă. El a colaborat cu Anghel Saligny la construirea Podului de la Cernavodă. A fost cercetător al istoriei arhitecturii româneşti, dar şi vicepreşedinte al Academiei Române, cum a fost şi Anghel Saligny (o rocadă asemănătoare cu destinele primului poet romantic român, Samson Bodnărescu şi Mihai Eminescu).

Despre Podul de la Cernavodă se va discuta în cadrul emisiunii de marţi 20 aprilie ,,O zi în 3600 de secunde- Zidurile ştiinţei’’ de la 21, coordonată de Cristian Bodnărescu.

academician Cristian Bodnărescu

Bucovina – pământ românesc

Mereu am fost impresionat de pământurile româneşti bucovinene. Acolo predomină o tradiţie românească şi un patriotism aparte. De asemenea, niciodată n-am putut înţelege de ce nu figurează şi geografic în teritoriul României, dacă sunt pământuri româneşti…

În continuare voi consemna

Read more

Flori de primăvară la jumătate de veac

 

In această frumoasă zi de primăvară directorul general al bibliotecii municipale din Bălţi, doamna Zinaida Dolinţă îmlineşte frumoasă vărsta, cea de 50 de ani.

Zinaida Dolinţă slujeşte cartea

Atâtă cât valorează bibliotecarul, întocmai atâtă valorează şi biblioteca, spunea un savant francez.

Read more

Grădina Botanică din Iaşi

Grădina Botanică este unul din locurile mele preferate. Deosebindu-se de cea din Cluj, Grădina din Iaşi are farmecul specific prin suprafaţa-i uriaşă pe care cresc plante lăsate mai ,,în sălbăticie’’.

Pe lângă numeroasele-i seri, Grădina Botanică are parcuri, statui, dealuri şi păduri, un lac şi o biserică

Read more

Record mondial la poem

Bodnarescu_Demonita
Rareori, într-un timp controversat cum este cel pe care-l trăim, într-o lume de tip „fast-food” în care ne consumăm, Romaniei i se dă atenţia dorită şi cuvenită, referindu-ne aici la evenimente culturale născute aici şi menite „a rupe” – în sensul bun – „gura târgului european şi nu numai”.Iată-l însă pe tânărul poet ieşean Cristian Bodnărescu doborând recordul mondial la… poem. Da, aţi citit bine, nu la cel mai lung cârnat, la cea mai mare mămăligă, sau cei mai mulţi Moşi Crăciuni…, nu – la poem, compunând cel mai lung poem romantic din literatura universală, record ce vine, în ordine cronologică, să-l „bată” pe cel deţinut până de curând de poetul Mihai Eminescu prin poemul Luceafărul, omologat la începutul lui 2009 de cea mai prestigioasă organizaţie de recunoaştere a recordurilor mondiale, World Record Academy, Miami.

Poemul Demoniţa reprezintă, pe lângă recordul mondial al poeziei romantice, “o lucrare artistică originală, o penetrare în lumea spiritelor demonice, o tentativă de plecare întru aflarea unui adevăr. În poem se observă influenţa romantismului, însă Fantasticul domină perpetuu”, după cum constată Prof. univ. dr. Teo-Teodor Marsalcovschi.
Poemul a fost lansat la începutul lunii noiembrie, de editura Renaissance din Bucureşti la TVR 1.
La începutul lui 2010 el va putea fi găsit în librării.

Sorin Alexandru Şontea