Cristian Bodnărescu pe Treptele Succesului

cristian bodnarescu

(fragmente din emisiune)

Nicio mare putere nu a încurajat formarea României (mari). Pseudo-românii îi pupa pe occidentali undeva, şi  nicidecum frontal!

Elena Toma: Marea majoritate a românilor, mai ales la această vreme gri, se jenează să recunoască faptul că sunt romani. Dvs. vă bucuraţi că sunteţi român?

Read more

Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat

Cetatea Betsaida, situată lângă Marea Galileii, şi care în ebraică înseamnă “casa vânătorilor”, este locul în care s-a născut Sfântul Apostol Andrei, frate cu Sfinţii  Petru şi Filip, într-o familie de pescari.

Numele Andrei derivă din grecescul “Andreas”, care înseamnă “viteaz”, “bărbătesc”.

Evanghelia după Ioan  spune că Andrei a fost ucenicul lui Ioan Botezătorul. Acesta propovăduia credinţa şi pocăinţa , învăţături care l-au determinat să-şi dorească ca mintea şi sufletul  sau să se înalţe dincolo de tulburările şi grijile lumii.

Andrei s-a aflat alături de sf.Ioan Botezătorul când acesta, întâlnindu-l  pe Hristos, a spus : “Iată mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatele lumii!”Atunci, s- a despărţit de Ioan şi, luându-l cu sine şi pe fratele său  Petru, l-a urmat pe Hristos spunând “Am aflat pe Mesia”, Hristos pe care l-au vestit prorocii.

“Veniţi după mine şi vă voi face pescari de oameni” au fost cuvintele Mântuitorului , iar Andrei şi Petru au părăsit corabia, mrejele, casă, rudele , prietenii şi l-au urmat pe Hristos.

Din acea clipă, Apostolul Andrei a fost ucenic nedespărţit al lui Hristos , l-a urmat în pustie, a fost de faţă la toate minunile săvârşite de acesta şi până în momentul răstignirii şi morţii Mântuitorului.

După înălţarea Domnului la cer şi după Cincizecime –ziua de Rusalii,  a coborârii sfântului Duh asupra apostolilor, aceştia au tras la sorţi  şi au mers în toată lumea pentru a propovădui credinţa în Hristos.

Atunci s-a hotatat că Sfântul Andrei să meargă în Bitinia , Bizantia , Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Marii Negre până la Dunăre, în Sciţia şi până în Crimeea.

Sfântul Apostol Andrei l-a însoţit mai întâi pe Petru în Asia Mică, apoi a trecut în peninsulă Balcanică pe teritoriul Turciei de azi, ajungând în Sciţia unde s-a oprit (Dobrogea de azi).

După aceea s-a întors în Grecia consolidând comunităţile înfiinţate de Apostolul Pavel ajungând până în Peloponezul grecesc, în oraşul Patras. Acolo a murit ca martir, pe data de 30 noiembrie,  fiind răstignit pe o cruce în formă de X căreia i s-a spus “crucea Sfântului Andrei”. Cunoscută cruce este utilizată frecvent pentru a semnaliza calea ferată, sufletul sfântului ocrotind călătorii.

În anul 350 împăratul Constantiu al II lea ( fiul lui Constantin cel Mare), duce moaştele Sfântului Andrei la Constantinopol unde se păstrează până în anul 850 când împăratul bizantin VasileI le înapoiază la Patras. În anul 1208, în timpul cruciadei a IV, relicvele ajung în apropiere de Neapole, în domul San Andreea. În anul 1462 au fost duse la Roma, din cauza pericolului turcesc. În secolul XV, Papa Pius al II-ea muta relicvele în catedrala Sf. Petru din Roma. În anul 1964, capul Sfântului Andrei  a fost înapoiat bisericii din Patras.

Sfântul Apostol Andrei este patron al Scoţiei (steagul scoţian reprezintă crucea Sf. Andrei), al Spaniei, Siciliei, Greciei şi Rusiei.

Sfântul Apostol Andrei este considerat de Biserica Ortodoxă Romana patronul spiritual al României.

Sfântul Andrei este celebrat în fiecare an în dată de 30 noiembrie.

 

Mihaela Mihailov

Sursă:”Vieţile Sfinţilor” Ed.Episcopiei Romanului şi Huşilor.

Ioan si lumina cea noua

Cristian BODNĂRESCU
Ioan şi Lumina cea Nouă

MOTTO: Dedic această povestire Sfântului şi Apropiatului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava

 

Spiritul mărilor

Noaptea de gheaţă apasă fiinţele terestre, necurmata mare aducând licărire atunci când valurile înspumate se desfată împroşcând ţărmul

Read more

Biserica ,,Cuvioasa Parascheva”

Cristian Bodnărescu: Cum simţi zbuciumatul istoric al Bisericii Preacuvioasei noastre Parascheva din satul Borisovca?

Nicodim Cărăuş: Dintr-o nefericită întâmplare, actele bisericeşti s-au pierdut. Actele se aflau în posesia unui om care le-a pierdut în timpul schimbării de domiciliu.

Din 1989 a început activitatea Bisericii. S-au făcut reparaţii, au început a bate clopotele şi a se săvârşi Dumnezeiasca liturghie spre bucuria creştinilor.

În anul 2001, cu milă şi cu ajutorul lui Dumnezeu ne-am bucurat şi am avut onoarea de a primi vizita înaltpreasfinţitului Agafanghel, care ne-a bucurat cu slujba de seară.

Timp de 8 ani de zile s-au săvârşit multe lucruri binefăcătoare nouă,  acestea constând atât în reparaţii, cât şi în amenajarea interioară: un nou iconostas, picturi, tencuială pe dinafară şi amenajarea curţii, ceea ce a bucurat mult creştinii.

 

Cristian Bodnărescu: Care este povestea vieţii pusă în slujba Divinităţii a omului Nicodim Cărăuş?

Nicodim Cărăuş: Eu, cel ce păstoresc această turmă din Borisovca, cu binecuvântarea Domnului şi cu a înaltpreasfinţiei sale Agafanghel,  mitropolitul Odesei şi a Ismailului, m-am născut în anul 1976, pe 13 octombrie, în oraşul Drochia, situat în Republica Moldova, din părinţi moldoveni sub voia Domnului.

Absolvind şcoala medie numărul 1 cu binecuvântarea protoiereului Valeriu Radu Tătaru, am terminat seminarul teologic de la Odesa.

În anul 1998 am fost hierotonisit în diacon, apoi în preot de către mitropolit şi binecuvântat de apostolii parohiei în care mă aflu astăzi.

Marea mea dorinţă este de a colabora strâns cu românii din România şi în acest sens vreau să formez o bibliotecă duhovnicească în limba română pentru a întări creştinii în străvechea noastră credinţă. Doresc să menţionez faptul că acest sat este format în totalitate din români, mulţi dintre ei necunoscând altă limbă decât cea românească.

 

Materialul a fost realizat de Cristian Bodnărescu împreună cu preotul Nicodim Cărăuş, parohul Bisericii ,,Cuvioasa Parascheva”, din satul Borisovca, raionul Tatarbunar, regiunea Odesa.

Oamenii care doresc să ofere cărţi pentru bibliotecă din Borisovca îmi pot scrie la adresa de email radiozidul@gmail.com

 

Cristian Bodnărescu

Odesa, 2005

 

-SFÂRŞIT-

Mireasa lui Cristos

Raze de Românism

Maica Parascheva s-a născut în satul Epivat din Traci, nu departe de Constantinopol şi a trăit pe vremea despărţirii Bisericii de la Roma de Biserica Sobornicească Ortodoxă (1054). A fost crescută de părinţi în credinţă. De mai multe ori a ajutat săracii, oferindu-le hainele ei şi fiind aspru

Read more

Dormi în pace, Doamne!

(fragment din antologia poetică de autor – “Casa memorială Dăncuş”)

o să ajungem cu toţii pictaţi pe biserici, mâzgăliţi rapid prin w.c.-uri publice,
o să fim uşor de recunoscut, uite-i,
o să strige căutătorii de muzee.
(eu să simt înflorindu-mi în ochi volţii
bezmetici ai reflectoarelor, apoi căzând petală cu

Read more

Raze de romanism

        

Cu mila lui Dumnezeu, în 1989 s-au redeschis uşile Sfântului nostru lăcaş.

Suntem un neam român în mijlocul ucrainenilor şi a altor multor naţii, care niciodată nu ne-am trădat, nu ne-am urât: tradiţiile, limba, obiceiurile şi sângele.

Sunt născut în nordul Moldovei. Cu binecuvântarea înaltpreasfinţitului nostru Agafanghel şi cu mila lui Dumnezeu, timp de opt ani am găsit în  această parohie pacea sufletească şi totodată susţinere de la enoriaşii acestei parohii.

Amintindu-ne de grelele timpuri ale regimului comunist, fiind închisă în anul 1962, Sfânta Biserică timp de 27 de ani nu a mai funcţionat. Creştinii noştri drept credincioşi deseori parcurgeau distanţe mari pe jos iarna pe frig,  mergând în satele apropiate, unde funcţionau bisericile, dovedindu-şi prin aceasta marea lor dragoste faţă de Dumnezeu.

Cu mila lui Dumnezeu, în anul 1989 s-au redeschis uşile Sfântului nostru lăcaş.

Neuitându-ne la regimul comunist, consătenii noştri aflându-se în alt stat cu altă limbă nu şi-au pierdut limba şi obiceiurile de român moştenite din strămoşi, de care fapt mă bucur.

Limba românească a fost menţinută în Biserică şi şcoală, acest fapt întâlnindu-se rareori în Ucraina.

Foarte bine s-au păstrat, după spusele bătrânilor, obiceiurile româneşti în parohie, cu predilecţie în satul nostru.

Colindele, urăturile, ziua hramului, dansurile tradiţionale româneşti şi obiceiurile Sfintei Biserici au fost păstrate.

Unul dintre luptătorii pentru menţinerea românismului este preşedintele asociaţiei românilor din raionul Tatarbunar, domnul Nicolae Iacob Moşu, asociaţia numindu-se:,,Valul lui Traian”.

Preot Nicodim Caraus

-2005-

Vârf de lance în mări învolburate

Nicodim Cărăuş, vârf de lance în mări învolburate

Cu deosebită plăcere păstrez amintirea prietenului Nicodim, preotul care mi-a oferit găzduire o noapte în satul Borisovca. În mijlocul nopţii se arată turnurile mari şi albe ale Bisericii construită în stil gotic neamestecat cu altele moderne. Ele se completează armonios cu parcul Bisericii, în mijlocul căruia răsare o fântână arteziană, vegheată de privirile neânsufleţite ale copiilor ce privesc liniştea din trupuri statuare. Peisajul este însufleţit de apariţia tânărului Nicodim, un romantic păstor îmbrăcat în neagră mantie duhovnicească, peste care pletele-i mari îi curg şiroaie.

Părintele Nicodim Cărăuş slujeşte prin voia Domnului la Biserica ,,Cuvioasa Parascheva”, Borisovca. Slujbele şi le ţine în limba română, în ciuda ameninţărilor pe care le primeşte şi a marii presiuni exercitate de sistemul bisericesc ucrainean, care doreşte să îşi impună limba. Acest om şi păstor este mult iubit de oamenii satului, de români, care îi apreciază toate eforturile şi realizările pe care acesta le-a avut legate de Biserică. Renovarea  şi îmbunătăţirea stării Bisericii l-au costat pe părinte starea de sănătate. La această Biserică au fost schimbaţi mai mulţi preoţi, fără o anumită justificare.  Părintele Nicodim Cărăuş a reuşit şi încă reuşeşte să rămână preot aici, în ciuda marii presiuni ucrainene.Nu de puţine ori a primit scrisori de ameninţare, părintele adresându-se poliţiei, care nu a făcut prea multe, ele continuând să fie scrise de aceeaşi persoană.

Omul Nicodim Cărăuş trăieşte în curtea Bisericii împreună cu familia sa,  formată din soţie şi cei trei copii.Căsătorit la doar 20 de ani, Nicodim a avut grijă timp de 11 ani de zile atât de familia sa, cât şi de cele preasfinte.

Iată ce ne transmite un om minunat, cu un suflet de aur:

Suntem un neam român în mijlocul ucrainenilor şi a altor multor naţii, care niciodată nu ne-am trădat: tradiţiile, limba, obiceiurile şi sângele.

Cristian Bodnărescu: Descrieţi cultura românească şi credinţa românilor din satul Borisovca, situat în raionul Tatarbunar, din regiunea Odesa.

Nicodim Cărăuş: Domnule Cristian, multstimate oaspete al satului nostru şi totodată al bisericii noastre al cărei nume îl poartă pe cel al Preacuvioasei Maici Parascheva, cu bucurie duhovnicească sunt bucuros să am ca oaspeţi în lăcaşul nostru sfânt pe fraţii noştri români de la: Botoşani,  Dorohoi şi Iaşi, care ne-au adus mare bucurie în ziua sărbătorii satului nostru, Sfânta Cuvioasa Parascheva şi ne-au încălzit sufletele prin muzica tradiţională românească pe care au cântat-o şi care a fost primită cu mare bucurie de săteni.

Cristian Bodnărescu

(2005)

 

-Va urma-

Pelerinaj

Sfântul Arsenie Boca

Porunca

Eram într-o călătorie shamanică lângă unul din Ghizii mei spirituali (cărora le sunt mai mult decât recunoscător, nu atât pentru dragostea, grijă, îndrumarea Lor, cât pentru infinita lor răbdare. Nu sunt o prezenţă confortabilă pentru nimeni, iar cel mai dificil este pentru mine, ca

Read more