Viața la sat

camera taraneasca

PREMIERĂ

Vasile DAVID

ÎNTR-UN SAT MINUNAT…

Într-un sat minunat de pescari,
Ce dormeau cu miciocul sub pat,
(Li s-a dus vestea-n târg de răcari!)
Ne-am născut, am crescut şi-am plecat…

Sub geana pădurii e apă şi soare,
Şi câmpuri verzui ce se pierd la zenit,
Acolo, in tainică,dulce splendoare,
Ne-am născut, am crescut, am trăit…

Acolo, pe-un petec de rai efemer
Am privit cerul blând prima dat’,
În amurguri purtate de-un dulce mister,
Ne-am născut, am crescut, am visat…

Acolo,iubirea în ape-i scăldată,
Iar vara s-aude-al brotacilor cor,
E-o simfonie apusă, uitată,
Vis adormit în spasme de dor!

Departe de câmpul pierdut, izolaţi,
Amintirea in noi este vie,
Ce frumos! Cu bunici, cu părinţi şi cu fraţi
Ne duceam să culegem la vie…

Într-un sat minunat de răcari,
Ne-am născut, am crescut şi-am plecat,
Ne intoarcem la câţiva ani…
Nu mai e cum a fost niciodat’…

 

BĂTRÂNII NOŞTRI

Pe chipurile lor citeşti mirarea,
Că viaţa le-a trecut inexplicabil.
Curând, se va aprinde lumânarea,
În pomul de Crăciun, irevocabil…

În ochii lor descoperi nostalgia,
Pierdută-n lacrimi şi in amintiri,
Cum le-a trecut şi lor copilăria,
Şi clipele apuselor iubiri…

Mâinile si le-tind a răstignire,
Te-mbrătişează când revii acasă,
În ei e pus din cer dumnezeire,
Cu ei e viaţa mult mai luminoasă.

De se vor naşte mii de constelaţii,
Tot nu va trece firea omenească,
Se pierd pe cale alte generatii,
Ca îngerii căzuţi să se căiască.

2 thoughts on “Viața la sat

  1. Minunat, copleșitor…„petec de rai efemer”…așa ceva are fiecare în sufletul copilăriei…iar-„sat de răcari” indică ape curate, știut fiind că racul nu trăiește decât în asemenea ape…Felicitări!

Leave a Comment