Migrenă

death&bacchus

Ionuț CARAGEA

Inimi se sfîşie-n tîmple,

ochii îţi miruie chipul,

gura de draci ţi se umple,

fierbe-n clepsidră nisipul.

***

Cerul te-apasă pe umeri,

umbra se-agaţă de haine,

gropile nu le mai numeri,

sînt ocrotite de taine.

***

Lumea te crede alcoolic,

semnele toate-o-arată;

chipul profund melancolic:

o clonă desfigurată.

***

Unii te calcă pe mînă,

alţii îţi pipăie fundul,

zaci fericit într-o rînă,

reazem – ţărîna şi prundul.

***

Moartea o sorbi cu privirea,

pleoapele cad obosite,

trupul îşi pierde simţirea,

clipe-ncetează tihnite…

2 thoughts on “Migrenă

Leave a Comment