Vitamine pentru gravide


Acidul folic

Derivat al acidului pteroiglutamic (teropterină), acidul folic (Norit, 1922) se găseşte în cereale sub forma unui complex vitaminic (în medie 35μg%), iar dintre fructe, cele mai mari cantităţi se găsesc în lămâi (80μg%), banane (30μg%) şi portocale (23μg%); legumele conţin cantităţi reduse (10 – 20μg%). Suplimentele de acid folic sunt necesare mai ales pentru femeile însărcinate, în perioada de gestaţie, altfel creşte rata avorturilor şi/sau a naşterilor premature; cât şi a copiilor ce prezintă probleme până la definitivarea maturizării constante a măduvei osoase hemato-formatoare/perioada SRE, în care timusul se atrofiază treptat. Nu trebuie pierdută din vedere asocierea teropterinei cu acid ascorbic şi ciancobalamina, provenite din surse naturiste ecologice, infuzii de: urzică (30%), măceş (30%) şi suc de lămâie – 40%, câte 3-4 ceaiuri instant/zi, regim igienico-dietetic echilibrat, bogat în fructe: citrice, mere (pentru pectine) etc.
Resursele de plante medicinale ale acidului folic sunt comune, cu acelea ale ciancobalaminei şi acidului ascorbic.

Biotina

Vitamina H (Szent-György, 1940) se găseşte în cele mai multe vegetale (cu excepţia cerealelor şi a nucilor). În condiţii fiziologice, majoritatea necesarului de biotină a organismului este asigurat de bacteriile intestinale. Se admite că pentru om este nevoie de o cantitate 150 – 300μg biotină – zilnic.
Deficienţa de biotină (coenzima R) se caracterizează prin dermatită eczematoasă, alopecie, spasme ale membrelor inferioare, pareză şi paralizie. Este foarte important de avut în vedere că administrarea de antibiotice şi sulfamide, din medicina alopatică, impun concomitent şi un aport suplimentar vegetal susţinut de biotină ştiut fiind paradoxul, prin care se produce creşterea rezistenţei bacteriilor la antibiotice, aceleaşi la care alte categorii de bolnavi sunt sensibile. De fapt, lipsa asocierii concomitente a unui regim igienico-dietetic bogat în legume (biotină) şi fructe (acid ascorbic), face ca resursele de coenzimă R să scadă drastic, determinând un tablou simptomatologic foarte asemănător – la scară – cu acel din administrarea citostaticelor în bolile consumptive (neoplazice) ori cel din cobaltoterapie, chiar efectuată pe zone limitate (ignipunctură). Se pare că tratamentele citostatice sau prin iradiere consumă practic toată coenzima R din organism aşa explicându-se efectul favorabil al curelor naturiste, exclusiv din legume proaspete ori fructe (şi pentru acidul ascorbic – un important antioxidant) [Pârvulescu, 2004].

 

Acad. dr. Ioan Pârvulescu, medic

Apa nopţii

Ioan Lila

PREMIERA

Noi suntem ca o apă

 

sâmbătă 24 martie 2012

 

nu mai avem ce pierde

mergem în echilibru

şi ne lipim de viaţă

ca de scrisori un timbru

 

Noi suntem ca o apă

Ce curge către mare

În visurile noastre

Pasc cerbi şi căprioare

 

Iar norii se adună

Ca oile în zare

Curg apele albastre

Ca zilele spre mare

 

 

NU-MI SPUNE MIE NOAPTEA…

 

Nu-mi spune mie noaptea  de ce pe cerul minţii

Minunile gândirii aievea se-mpletesc,

Când eu refac cặrarea acelor zei pe care

Cu dragoste suavặ, de-a pururi îi slặvesc.

 

Pặtruns sunt doar de visuri, de vagi sclipiri bolnave,

În rest sunt rezonanţa acelor ce iubesc.

Sânii tặi de zeiţặ cu rotunjimi suave,

Pe care, cu ardoare, în van îi preamặresc.

 

Şi totuşi, simt sfiala din trupul tặu molatec,

Când te oferi pe-o frunzặ de nufặr diafan,

Iar în învălmăşeala iubirii ca descântec,

S-a scris numai povestea perversului Pean!

 

Eretic în oglinda iluziilor pure,

A invocat în grabặ un zeu numit Priap,

Cu seva lui ce curge ca apa prin pặdure,

Şi ia adesea forma diforma- a unui ţap!

 

 

NU MAI ŞTIU CE-AM VRUT SĂ-ŢI SPUN ASEARĂ

 

Nu mai ştiu ce-am vrut să-ţi spun aseară.

Eram călătorul unei zile,

Ca o caravană dintr-o vară,

Cu topite umbre de cămile…

 

Dar voiam să-ţi spun ceva, femeie.

Soarta noastră parcă e un crin.

Eu mă risipesc în alizee,

Când la zeul nopţii mă înclin.

 

Nu voiam să-ţi spun nimic, femeie,

Să te mângâi, doar atât am vrut-

Însă poarta ta nu are cheie,

Şi tăcerea ta chiar m-a durut.

 

Eu venisem rupt din altă lume,

Care mă ucide în tăcere…

Ce-ai fi vrut să-ţi dau, te rog a-mi spune,

Până când durerea nu îmi piere…

 

Ioan Lila

Biserica ,,Cuvioasa Parascheva”

Cristian Bodnărescu: Cum simţi zbuciumatul istoric al Bisericii Preacuvioasei noastre Parascheva din satul Borisovca?

Nicodim Cărăuş: Dintr-o nefericită întâmplare, actele bisericeşti s-au pierdut. Actele se aflau în posesia unui om care le-a pierdut în timpul schimbării de domiciliu.

Din 1989 a început activitatea Bisericii. S-au făcut reparaţii, au început a bate clopotele şi a se săvârşi Dumnezeiasca liturghie spre bucuria creştinilor.

În anul 2001, cu milă şi cu ajutorul lui Dumnezeu ne-am bucurat şi am avut onoarea de a primi vizita înaltpreasfinţitului Agafanghel, care ne-a bucurat cu slujba de seară.

Timp de 8 ani de zile s-au săvârşit multe lucruri binefăcătoare nouă,  acestea constând atât în reparaţii, cât şi în amenajarea interioară: un nou iconostas, picturi, tencuială pe dinafară şi amenajarea curţii, ceea ce a bucurat mult creştinii.

 

Cristian Bodnărescu: Care este povestea vieţii pusă în slujba Divinităţii a omului Nicodim Cărăuş?

Nicodim Cărăuş: Eu, cel ce păstoresc această turmă din Borisovca, cu binecuvântarea Domnului şi cu a înaltpreasfinţiei sale Agafanghel,  mitropolitul Odesei şi a Ismailului, m-am născut în anul 1976, pe 13 octombrie, în oraşul Drochia, situat în Republica Moldova, din părinţi moldoveni sub voia Domnului.

Absolvind şcoala medie numărul 1 cu binecuvântarea protoiereului Valeriu Radu Tătaru, am terminat seminarul teologic de la Odesa.

În anul 1998 am fost hierotonisit în diacon, apoi în preot de către mitropolit şi binecuvântat de apostolii parohiei în care mă aflu astăzi.

Marea mea dorinţă este de a colabora strâns cu românii din România şi în acest sens vreau să formez o bibliotecă duhovnicească în limba română pentru a întări creştinii în străvechea noastră credinţă. Doresc să menţionez faptul că acest sat este format în totalitate din români, mulţi dintre ei necunoscând altă limbă decât cea românească.

 

Materialul a fost realizat de Cristian Bodnărescu împreună cu preotul Nicodim Cărăuş, parohul Bisericii ,,Cuvioasa Parascheva”, din satul Borisovca, raionul Tatarbunar, regiunea Odesa.

Oamenii care doresc să ofere cărţi pentru bibliotecă din Borisovca îmi pot scrie la adresa de email radiozidul@gmail.com

 

Cristian Bodnărescu

Odesa, 2005

 

-SFÂRŞIT-

Vitaminele hidrosolubile

Vitaminele hidrosolubile

 

Vitamina B1

 

Tiamina sau vitamina B1 (Funk, 1911) provine din regnul vegetal şi se găseşte în germenii de grâu şi tărâţele de orez  (1,6 – 2,4mg%). În sânge, la adulţii normali, tiamina este localizată în special în leucocite, concentraţia acesteia fiind de 7 -15μg%. Scăderea acestei concentraţii la  4,5μg%  reprezintă un indiciu de carenţă.

Biogeneza la plante (schinelul – Cnicus benedictus) şi microorganisme nu este încă lămurită, iar la plantele superioare se sintetizează în frunze şi numai în prezenţa luminii; produsă de asemenea şi de bacteriile intestinale. Deficienţa în tiamină apare actualmente din ce în ce mai frecvent datorită alimentaţiei rafinate, excesiv de bogată în făinoase şi alcool etilic, preparări termice agresive, stres şi boli infecţioase intercurente, repetate, prin deficit imunitar dobândit, datorat radiaţiilor ionizante şi efectelor în timp ale acestora şi/sau radicalilor liberi.

Surse naturale foarte bogate în tiamină sunt: frunzele şi florile de păducel (Crataegus monogyna), fructele de măceş (Rosa canina), rădăcinile de lemn dulce (Glycyrrhiza glabra), fructele de cătina albă (Hippophaë rhamnoides) etc. Absenţa cronică din alimentaţie a vitaminei B1 duce la boala numită beri-beri, o degenerescenţă a SNC, care se manifestă printr-o formă de poliencefalită (astenie, anorexie, vărsături şi diaree incoercibilă, ataxie progresivă, halucinaţii, exitus), cât şi tulburări cardiace (miocardită): tahicardie, insuficienţă cardiacă gravă cu hepato-splenomegalie şi edeme generalizate.

 

Vitamina B2

 

Riboflavina (Funk, 1911) ori vitamina B2 este conţinută mai ales de bacteriile şi drojdiile cu mare putere de fermentaţie (3mg/100g). Cerealele conţin: 0,06 – 0,15 mg%, fructele 0,075 mg% în general, iar migdalele 0,3 – 0,6 mg%.

Lipsa accentuată a riboflavinei din alimentaţie duce la leziuni generalizate, caracterizate prin: cheiloză, glosodinie, blefaro-conjunctivită şi ataxie a membrelor inferioare.

Riboflavina, ca atare, stimulează secreţia de HCL a mucoasei gastrice şi de factor intrinsec, iar în procesul vederii transformă într-un mod indirect (prin intermediul coenzimelor la structurarea cărora participă) lungimile de undă scurte în lungimi de undă lungi, perceptibile, pentru care ochiul omenesc are o sensibilitate mai mare [Oeriu, 1974].

Surse vegetale: frunzele şi florile de păducel (Crataegus monogyna), rizomii de pir (Agropyron repens), fructele de cătina albă (Hippophaë rhamnoides) etc.

 

medic MB