Fresca de mesteceni

Ioan LILA

PREMIERA

Omagiul nebuniei de a fi!

25 februarie 2012

France

 

E-o nebunie de a fi

În apa zilei zi de zi

Când pasărea cu pene mov

Zace apatică-n alcov

Şi, totuşi, ea îşi are locul

Ades bătut şi de norocul

De-a nu fi unduioasă-gri

În nopţile deja târzii

Şi-i cu atât mai împlinită

În ceasul reavăn de ispită

Zglobie şi aromitoare

Din creştet până la picioare

 

 

MESTECENI BLÂNZI

 

În codrul de mesteceni eu mi-am găsit tăcerea

Care îmi spală mintea de gânduri și idei

Mesteceni blânzi la pipăit ca mierea

Voi mi-aţi redat iubirea și doar firea

Mă mai oprește să nu pot să fiu

Şi eu ca voi, umbrind duioși pământul

Şi ascultând smerit cum bate vântul

Să-ncărunţesc ca voi într-un târziu

 

 

Frescă mondializată

15 X 2010

 

PENTRU GABRIELA

 

Nevrând să-i dea ideii consonanţă,

Belepheron, tot pedalând în gol,

Cânta ades la un acordeon,

Care avea hymerică substanţă –

De care absorbiţi vom fi cu toţi

În ritmul învârtit de roţi.

 

Aşa că-n historie suntem toţi

Pedale pedalate cinic de idioţi !

 

Nici nu ştiu cum au trecut pe lângă mine,

Pe atunci, pe când eram nemuritor,

Zilele, ca nişte roiuri de albine,

Frumoasele nopţilor cu miez dogorâtor.

 

Au dispărut din viaţa mea încet, cu răbdare,

Caii şi câinii de rasă şi visurile toate.

Le admiram femeilor aliura delicată de floare,

Trupurile lor unditoare, dulci ca perele coapte.

 

Azi mai străbat străzile amintirilor presărate,

Cu frunze uscate ce foşnind s-au prelins…

Şi simt cum şi sufletul meu astăzi străbate,

Printr-o lumină difuză… sub un cer palid, stins…

 

Ioan Lila

Mireasa lui Cristos

Raze de Românism

Maica Parascheva s-a născut în satul Epivat din Traci, nu departe de Constantinopol şi a trăit pe vremea despărţirii Bisericii de la Roma de Biserica Sobornicească Ortodoxă (1054). A fost crescută de părinţi în credinţă. De mai multe ori a ajutat săracii, oferindu-le hainele ei şi fiind aspru

Read more

Vitamine liposolubile

Vitamina A (axeroftolul), evidenţiată (Steenbock, 1921) în produse vegetale (morcovi şi varză), sub formă de β-caroten şi pe care radiaţiile UV şi oxigenul din aer îl degradează, iar faţă de acţiunea acestora se  apără (împotriva proceselor de oxido-reducere) prin antioxidanţi de tipul hidrochinonei şi/sau α-tocoferolului. Provitaminele A se găsesc în regnul vegetal dominant sub formă levogiră : morcovul (6mg%), spanacul, varza (5mg%) şi ardeiul gras (2mg%).

Vitamina A necesară organismului este asigurată sub formă de provitamină A (caroteni), prin alimentaţia de natură vegetală (în special β-carotenul). Cantitatea de vitamină A necesară zilnic organismului este în medie de 1,5 – 2,5 mg (5000 – 8300 U.I.).

Rolul vitaminei A în metabolismul general este foarte important, lipsa din organism ducând la tulburări grave. Resorbţia carotenilor şi a axeroftolului se face la nivelul mucoasei intestinale, iar acţiunea fiziologică a vitaminei A se manifesta în procesele vizuale şi în menţinerea integrităţii ţesutului epitelial, osteogeneză şi hematopoieză. În primele trei luni de tratament, inclusiv adjuvant, toate tipurile de tumori (benigne şi maligne) reacţionează favorabil, mai ales dacă se administrează din surse vegetale ecologice şi în cantităţi mai mari (≥ 25mg/zi).  În cantităţi crescute administrate zilnic axeroftolul se acumulează în ficat, atunci apare hipervitaminoza A, când se manifestă în primul rând prin tulburări grave ale sistemului osos.

Plante medicinale, surse importante de β-caroten şi axeroftol: afinul (Vaccinium myrtillus), măghiranul (Majorana hortensis), pirul (Agropiron repens), trei fraţi pătaţi (Viola tricolor), urzica (Urtica dioica) etc.

 

 

Vitaminele E

 

Vitaminele E (Karrer, 1938) ori α-,β-,γ-,δ-,ε-,ζ- tocoferolii au capacitatea de a devia planul luminii polarizate datorită prezenţei a trei atomi de carbon asimetric; α-tocoferolul în soluţie alcoolică se orientează spre dreapta (dextrogir), iar în soluţie benzenică spre stânga (levogir). Tocoferolii sunt sensibili la acţiunea oxigenului şi a oxidanţilor; în absenţa oxigenului aceştia sunt stabili la temperaturi ridicate (200 – 250ºC), dar în aer se oxidează foarte uşor. Hidrochinona în mod deosebit exercită o acţiune de protecţie a organismului uman faţă de agenţii oxidanţi.

Vitamina E se găseşte în germenii de grâu (2,55mg/g), în alte cereale (orz, ovăz, secară) şi în legume (fasole, soia, mazăre, spanac etc.). Lipsa vitaminei E produce leziuni ale aparatului genital masculin său feminin, simptome de distrofie musculară şi necroza  ficatului care par a nu avea legătură cu starea lipidelor din organism. Carenţa vitaminelor E la bărbaţi duce la pierderea mobilităţii spermatozoizilor şi la modificări ireversibile ale epiteliilor tubilor seminiferi, dar la femei nu influenţează fecundaţia, care se produce normal, atunci zigotul se dezvoltă numai scurt timp, apoi moare şi este resorbit. În ultimul stadiu de carenţă al vitaminelor E apar modificări la nivelul ficatului şi al glandelor suprarenale. În avitaminoza E sunt frecvente distrofiile musculare şi tulburările neurologice eterogene.

Vitaminele E, resurse vegetale : talpa găştii (Leonurus cardiacă), măceşul (Rosa canina), porumbul (Zea mays) etc. sunt asociate cu β-carotenul tot în tratamentul tumorilor benigne şi maligne, pentru rolul antioxidant major şi în afecţiuni dermatologice ori ale mucoaselor digestive, urogenitale etc. (adjuvant). Hipervitaminoza E se leagă de hipervitaminoza A (în asocieri, vitaminele E potenţează axeroftolul).

 

medic sexolog MB